2.874 de dosare cu autor necunoscut rămân în continuare “deschise” la IPJ Sălaj

Dosarele cu autor necunoscut, celebrele „AN-uri” aflate în lucru la Inspectoratele județene de Poliţie sau la unităţile din teritoriu reprezintă un motiv de profundă nemulţumire din partea celor care au avut de suferit de pe urma săvârşirii unei infracţiuni. Sentimentul de frustrare, de neputinţă, dar şi gândul că autorul faptei care ţi-a pricinuit o vătămare, un prejudiciu sau, în cele mai grave cazuri, pierderea unei persoane dragi ori o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, e în libertate, este de multe ori foarte greu de suportat de către victime.

Parlamentul României a votat în vara acestui an noul Cod de Procedură Penală. Fără succes.

Mai multe articole controversate au trecut de votul aleșilor, în vara acestui an. Așa cum știm, parlamentarii nu sunt juriști (sau sunt într-un număr foarte mic) iar organe de cercetare penală nici atât, astfel încât să cunoască implicațiile dezastruoase pe care le are adoptarea unei legi care îl scapă, practic, pe autorul necunoscut de dosarul penal, dar și ce înseamnă munca de cercetare într-o cauză cu autor necunoscut. Astfel, noul cod de procedură penală adoptat de Parlament în luna iunie, introducea, la articolul 305, următorul text de lege:

„În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă, organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei.”

Acest articol ar fi condus către o stare extrem de defavorabilă în ceea ce privește partea vătămată dintr-un dosar cu autor necunoscut pentru că, la o simplă analiză pe care orice persoană chiar și fără studii juridice, o poate face, se constată că partea vătămată rămâne  vătămarea și paguba, iar autorul necunoscut, după un an, își vedea liniștit de viață și de planurile infracționale pe care și le putea face pentru viitor prin clasarea dosarului.

Curtea Constituţională a României (CCR) a dat celui mai înalt for al țării o “palmă” cât se poate de logică într-un astfel de context, constatând la sfârșitul săptămânii trecute că nu mai puțin de 64 de dispoziţii din legea de modificare a Codului de Procedură Penală sunt neconstituţionale, în timp ce 31 de dispoziţii pentru care s-au ridicat obiecţii sunt constituţionale. Între acestea se află și articolul referitor la miile de dosare cu autor necunoscut aflate în lucru la Inspectoratele de Poliție județene.

“Clasarea cauzei într-o asemenea situație înlătură posibilitatea continuării cercetărilor și elimină practic dreptul fundamental al părții vătămate prin infracțiune de a obține tragerea la răspundere penală a autorului și repararea prejudiciului, ceea ce echivalează cu negarea obligației statului de a realiza o anchetă efectivă tocmai cu privire la infracțiunile care aduc atingere celor mai importante valori sociale ocrotite de lege, cu consecința încălcarii și a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție”, se arată în contestația depusă de Președintele României, Klaus Iohannis la CCR. Codul de Procedură penală s-a întors, astfel, în Parlament.

Dosarele cu autor necunoscut din evidența Poliției nu vor fi clasate după un an

 Potrivit informațiilor primite de la reprezentanții IPJ Sălaj în baza solicitării cotidianului Magazin Sălăjean, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj sunt, în prezent, 2.874 de dosare cu autor necunoscut mai vechi de un an de la sesizare, dintre care unul pentru omor, 20 pentru tâlhărie, 2.314 pentru furt, iar diferenţa constituie alte fapte.

În prezent, un Ordin comun al MAI şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (56/2014 şi 12/C/2014) stabilește condițiile în care un dosar cu autor necunoscut poate trece, oarecum pe o linie de “așteptare”.

În acest ordin comun se arată faptul că, dacă în termen de 90 de zile de la înregistrarea cauzei autorul nu a fost identificat, dosarul cu autor necunoscut intră în evidenţa serviciului (biroului) Cazier Judiciar din cadrul unităţii de poliţie, rămânâd  în supraveghere, până când intervine prescripţia potrivit termenelor stabilite de lege pentru fiecare infracţiune în parte, cea care în final îl scapă pe autor de răspundere penală (de exemplu, pentru un furt calificat, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, însă, foarte important de reţinut este faptul că acest termen poate fi oricând întrerupt, dacă pe parcursul acestor cinci ani intervin elemente şi date noi în anchetă).

Două dintre dosarele cu autor necunoscut aflate în evidenţa IPJ şi a Poliţiei Municipiului sunt jaful de la o casă de păcănele, faptă săvârşită în zona Perla din Zalău, vara trecută, atunci când casiera unităţii a fost deposedată de 21.000 de lei, aceasta fiind singură în local atunci când hoţul a ameninţat-o, dar şi crima din Mirşid, săvârşită în anul 1999 de o persoană necunoscută, când o tânără de 26 de ani, din Zalău, a fost găsită fără suflare pe un teren viran din apropierea comunei Mirşid, la două săptămâni după cea fost dată dispărută.

Dosarele cu fapte de mare violenţă cu AN nu sunt trecute în “stand-by” niciodată, după cum ne-au spus reprezentanţii Poliţiei sălăjene. Ele sunt în permanenţă o prioritate pentru cei care le instrumentează şi rămân mereu pe masa de lucru a organelor de anchetă, prin urmare, ele nu sunt trecute după un an, în aşteptare, la serviciul menționat mai sus. Chiar şi în cazurile în care procurorul de caz dă o soluţie de clasare a dosarului, organele de anchetă din cadrul Poliţiei pot solicita oricând instanţei redeschiderea dosarului.

Drama victimelor în dosarele cu autor necunoscut: se poate ajunge în punctul critic în care părțile vătămate vor să-și facă singure dreptate

Victimele dintr-un dosar cu autor necunoscut trăiesc adevărate drame, spun specialiştii, iar lipsa unui ajutor specializat poate duce, în unele cazuri, inclusiv la situaţii extreme, în care oamenii ajung „să-şi facă singuri dreptate“ dacă nu primesc ajutor.
Alin Leş, psiholog expert criminolog şi preşedintele Societăţii Române de Criminologie şi Criminalistică, explică prin ce trece victima unui dosar rămas cu autor necunoscut, drama pe care o trăieşte gândindu-se că persoana care i-a provocat traumele este încă în libertate. Specialistul arată faptul că nu e nimic forţat în a vorbi despre o adevărată dramă în cazul celor care sunt victime ale unor infracţiuni în care nu se cunoaşte autorul.

„În acel moment este doliul vieţii ei, este un doliu faţă de propria ei persoană, faţă de părinţi, de copii, de soţ, este un doliu faţă de societate, faţă de oamenii de la muncă, faţă de vecini şi de anturaj, cu alte cuvinte, în momentul în care ai fost pusă la zid de actul infracţional şi de actul criminal, în speţă de violator, care te-a înjosit, luându-ţi intimitatea, şi în acelaşi timp tu nu mai eşti tu, acest lucru nu-l înţelege nici ajutorul din poliţie, nici mama, nici tata, pentru că ei nu au mai trăit aşa ceva, ca să poată să te înţeleagă pe tine“, îşi începe specialistul pledoaria. Psihologul vorbeşte despre drama victimei de a fi neînţeleasă. „Se creează o mare prăpastie între tine şi ceilalţi, o prăpastie afectivă, emoţională, socială, cred că şi o prăpastie legal-juridică. Cu unele dintre victime este foarte greu să ajungi să declare la poliţie, să se facă un raport, să explice poliţistului, pentru că ştie cine este poliţistul, poate vărul, poate cineva din familie, şi ştie cum se pune problema, cum se vede şi cum se lucrează şi atunci spune:

«Pentru ce să intru în aceste furci caudine de unde nu am să ştiu care va fi rezultatul»“, explică specialistul. În momentul în care se întâmplă un act de viol, diferite femei vor putea reacţiona în diferite feluri. Unele femei pot să resimtă mânie, altele frică, altele pot mai departe să resimtă o identificare cu agresorul, altele culpabilitate, că din cauza lor s-a întâmplat actul de viol, pot să simtă iritabilitate pentru simplul fapt că nu s-a prins autorul, pentru că autorităţile nu găsesc soluţia potrivită, pentru că autorităţile mai mult sau mai puţin prioritizează cazul. Remuşcarea este un alt răspuns emoţional, pentru faptul că am fost împinsă să mă duc acolo, trebuia să nu mă duc, să-mi ascult instinctul. Izolarea este un alt răspuns comportamental, pentru faptul că îmi este ruşine. Există o relaţie între ele, o relaţie sau o corelaţie negativă, una o dă pe cealaltă“, spune expertul în criminologie.

Rămâne de văzut care va fi cursul acestei legi și dacă întoarcerea acesteia în Parlament va însemna, în final, luarea unor decizii înțelepte și logice în ceea ce privește răspunderea în fața legii după ce s-a săvârșit o faptă penală, dar și în privința altor prevederi ce fac parte din Codul de procedură penală toate extrem de importante.

 

 

 

Alte articole

One Thought to “2.874 de dosare cu autor necunoscut rămân în continuare “deschise” la IPJ Sălaj”

  1. E bine, asta e masura eficientei

    muncii prestate in Politie.