Medicii de familie refuză să profeseze în cinci comune sălăjene

Încercările repetate ale reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj de a găsi medici de familie pentru comunele Coşeiu, Lozna, Treznea, Zimbor şi Zalha au fost sortite eşecului. Niciun specialist nu şi-a manifestat până acum interesul de a profesa în respectivele zone, astfel ce localnicii sunt nevoiţi, în continuare, să parcurgă distanţe mari până în comunele învecinate.
„Am încercat să popularizăm peste tot posturile disponibile. Împreună cu autorităţile locale din comunele respective am încercat să creăm condiţii potrivite pentru ca medicii interesaţi să profeseze acolo să îşi poată autoriza cabinetele”, ne-a declarat Ligia Marincaş, directorul DSP Sălaj. În acelaşi scop, instituţia pe care o reprezintă a transmis Ministerului Sănătăţii o listă cu dispensarele comunale care necesită reabilitare, pentru a putea fi cuprinse într-un program de modernizare.
După cum ne-a declarat şefa DSP Sălaj, problema lipsei medicilor de familie este una generală. „Nu doar Sălajul se confruntă cu o astfel de problemă. Există un număr insuficient de medici de familie pe piaţa serviciilor de sănătate din România”. Medicii sunt reticenţi în a alege să profeseze în unele zone din rural după ce iau în calcul avantajele şi dezavantajele, iar balanţa înclină spre cele din urmă. „Când medicii se gândesc la un loc în care şi-ar putea deschide cabinet, iau în considerare oportunităţile ce îi sunt oferite soţului sau soţiei, ofertele de studiu pentru copii şi, evident, avantajele materiale. Niciun medic nu va alege să profeseze într-o localitate unde nu are măcar 1.000-1.200 de pacienţi, care să îi asigure un venit cât de cât”, explică Ligia Marincaş.
Celor cinci comune private de medic de familie, li se adaugă oraşele Şimleu Silvaniei şi Jibou, precum şi comunele Coşeiu, Ip, Lozna, Surduc, în fiecare dintre acestea fiind nevoie de cel puţin un doctor.


Sporuri pentru medicii de la ţară

Pentru a stimula medicii de familie, Ordinul 391/2015 prevede că, în funcţie de anumite condiţii în care îşi desfăşoară activitatea – accesibilitatea pe drumul rutier, distanţă faţă de unităţi de urgenţă, modul de asigurare a apei, a încălzirii – medicii pot primi punctaje în baza cărora beneficiază de sporuri pentru categoriile defavorizate. În Sălaj, într-o astfel de situaţie se află 68 de cabinete medicale cărora li se acordă sporuri de muncă în condiţii critice. Potrivit Ligiei Marincaş, 18 dintre acestea primesc sporuri de maxim cinci la sută, 31, spor între 6 şi 10 la sută şi 16 sunt recompensate cu un plus cuprins între 11 şi 15 procente, unul primeşte între 16 şi 20 la sută, iar medicii din două cabinete au un spor de 26-30 la sută.
La nivelul judeţului, 118 cabinete de medici de familie au contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, mai mult de jumătate dintre ele profesând în mediul rural. Anul trecut, în cabinetul medicului de familie, un sălăjean a fost consultat de patru ori şi a beneficiat de 0,6 tratamente.

Conac pus la bătaie pentru a aduce încă un medic în comună
În încercarea de a mai aduce un medic în comuna Ip, în toamna anului trecut, primarul Markus Laszlo dat un anunţ pe o reţea de socializare, în care punea la dispoziţia candidaţilor un punct medical amenajat în Conacul Viski din Zăuan, dar şi locuinţă de serviciu modernă şi dotată cu toate utilităţile. Nimeni nu s-a arătat interesat de oferta. „Aproximativ 700.000 de lei au fost investiţi în modernizarea conacului boieresc din Zăuan, jumătate din sumă provenind de la bugetul local , iar diferenţa, de la Guvern. Din păcate, nu s-a prezentat niciun doritor”, ne-a declarat edilul.
Acesta susţine că în prezent, în Ip există un singur punct medical funcţional, însă ar fi nevoie de încă unul pentru fi asigurate servicii medicale tuturor celor 3.600 de locuitori din comună.

Alte articole

Leave a Comment