Demersul Fundaţiei „Acasă” de a deveni de utilitate publică, blocat la Ministerul Sănătăţii: „Operăm într-un sistem care nu doreşte să se reformeze”

Clinica de Recuperare, Tratament şi Îngrijire „Acasă” Zalău, înfiinţată în urmă cu aproximativ 14 ani, aşteaptă de peste doi ani recunoaşterea utilităţii publice a organizaţiei. Deşi a devenit una dintre cele mai bune clinici din ţară, conducerea acesteia duce o luptă permanentă pentru a asigura finanţarea necesară, mai ales că, de la an la an, creşte numărul celor care solicită serviciile medicale. Variantele găsite pentru finanţare, programele derulate, precum şi dificultăţile întâmpinate în desfăşurarea acestora ne-au fost dezvăluite de Leontin Băbţan, director administrativ al Centrului „Acasă”, în rândurile de mai jos.

Reporter: Care sunt serviciile oferite de Centrul „Acasă” şi cui se adresează?

Leontin Băbţan: Centrul de Recuperare, Tratament şi Îngrijire “ACASĂ” Zalău este o unitate multifuncţională, cu o bază de tratament modernă, care printr-un complex de servicii fizio-kinetice (kinetoterapie, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, fototerapie, pneumoterapie, masoterapie, ergoterapie, logopedie, psihoterapie etc), oferite într-un sistem integrat (spitalizare continuă, ambulator de specialitate şi îngrijire la domiciliu), de către un colectiv de specialişti tânăr şi dăruit urmăreşte reabilitarea cât mai deplină a capacităţii funcţionale pierdute sau nedezvoltate de către o persoană (copil sau adult) în urma unei boli sau a unui traumatism.
Serviciile se adresează copiilor şi adulţilor care înregistrează un deficit motor cauzat de diverse afecţiuni dintre care cele mai frecvente sunt de natură: neurologică, reumatologică, cardiovasculară, respiratorie, geriatrică, posttraumatică/ortopedică si oncologică.
Pacienţii noştri provin în principal din judeţul nostru. Mai avem şi alţi beneficiari care provin din judeţele vecine, dar şi din celelalte judeţe ale ţării. Aceştia reprezintă aproximativ 40 la sută din totalul beneficiarilor serviciilor de spitalizare continuă.
Serviciile oferite sunt asigurate de un corp profesional însumând 125 de medici, fiziokinetoterapeuţi, psihologi, logopezi, asistenţi social, asistenţi medicali infirmieri şi alţi lucrători pentru activitatea de întreţinere şi administrare a organizaţiei.

Rep: Când a fost înfiinţat Centrul şi ce fel de servicii oferea?

L. B: Organizaţia a luat fiinţă în decembrie 2000, din anul 2002 oferă servicii de îngrijire la domiciliu, iar din anul 2004 oferă servicii de recuperare în sistem ambulator şi de spitalizare continuă.

Rep: Care este, mai exact, statutul Fundaţiei „Acasă”?

L. B.: Fundaţia „ACASĂ” este o organizaţie apolitică şi nonprofit, nonguvernamentală şi fără apartenenţă religioasă, constituită conform O.G. nr. 26/2000, de către 16 persoane fizice şi juridice române şi olandeze pentru a servi interesele comunităţii şi cele de utilitate publică în domeniul socio-medical.

Rep: De-a lungul anilor s-a încercat realizarea unui parteneriat public-privat? Ce aport şi-au adus autorităţile locale şi judeţene pentru dezvoltarea acestui Centru?

L.B.: Încă de la înfiinţare s-a dorit o bună colaborare cu autorităţile locale pentru că, aşa cum este consemnat în actul constitutiv, scopul este de a dezvolta servicii socio-medicale în folosul cetăţenilor aflaţi în situaţie de nevoie conform politicilor de asistenţă ale autorităţilor locale şi naţionale.
În acest sens, încă din 2001, avem încheiat un protocol de parteneriat cu Primăria Zalău, prin care ne angajăm să colaborăm pentru construirea şi funcţionarea Centrului „ACASĂ”, pentru dezvoltarea şi susţinerea serviciilor oferite comunităţii locale. În baza acestui protocol Primăria Municipiului Zalău a oferit în regim de gratuitate terenul şi utilităţile pentru Centru, am amenajat parcul de terapie din faţa Centrului, se oferă serviciile de îngrijire la domiciliu, centru de zi şi în cadrul centrului multifuncţional.
Începând din 2012, am semnat parteneriatul pentru serviciile de recuperare a copiilor cu cifoscolioză şi, de asemenea, suntem parteneri în programul de organizare a serviciilor de îngrijiri paliative, cuprinse în Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale în municipiu. Autoritatea municipală caută soluţii de finanţare a serviciilor, în conditiile în care noi asigurăm amenajarea şi dotarea spaţiului de servicii.
Cu autoritatea judeţeană avem semnate protocoale de construire şi administrare a Caselor de tip familial pentru copiii din Hereclean şi Fizeş. De asemenea, în 2012, Consiliul Judeţean a finanţat, cu suma de 100.000 de lei, construirea Departamentului de copii.
Chiar dacă atât Primăria Zalău cât şi Consiliul Judeţean sunt membri ai Fundaţiei, chiar dacă în decursul anilor am dezvoltat relaţii parteneriale pentru diverse iniţiative comune, nu am reuşit totuşi concretizarea acestora într-un parteneriat public-privat conform tuturor canoanelor juridice.
Asta nu înseamnă că timpul este pierdut, dimpotrivă noi suntem o organizaţie tânără şi deschisă spre relaţii parteneriale cu toţi actorii locali care doresc să se implice în soluţionarea problemelor socio-medicale ale comunităţii.

Rep: Există fundaţii similare care s-au tranformat în societăţi. Pentru Centrul „Acasă”, această variantă nu ar rezolva problema finanţării? Dacă nu, de ce?

L.B.: Există astfel de iniţiative pe care le urmărim cu interes, doar că acestea nu au darul de a uşura accesul la serviciile socio-medicale, ci dimpotrivă introduc elemente discriminatorii cu consecinţe negative privind asistenţa persoanelor cu nevoi speciale.
Noi, însă, aşa cum am declarat încă de la înfiinţare prin actul constitutiv, dorim să fim o organizaţie non-profit cu servicii care să răspundă nevoilor comunităţii şi de utilitate publică.

Rep: Care ar fi alte soluţii pentru asigurarea finanţării necesare?

L.B.: Simplificând lucrurile, ştim că atunci când căutăm soluţii pentru o finanţare suficientă a nevoilor, aproape întotdeauna acestea vor fi: un buget mai mare (alocarea unui procent mai mare din bugetul general), ori o mai bună gospodărire a resurselor existente.
Asta înseamnă că întreg sistemul de asistenţă trebuie reconsiderat prin prisma noilor constrângeri determinate de realitatea pe care o trăim.
Nu trebuie, din acest punct de vedere, să inventăm nimic. Există experienţe de succes în ţări care au depăşit astfel de momente înaintea noastră.
Cred că cel mai simplu model ar fi acela al unui “sistem integrat de asistenţă”, bazat pe standarde de calitate şi cost bine definite, accesul liber, nediscriminatoriu al furnizorilor de servicii la finanţare, iar sursa de finanţare să urmeze beneficiarul. Acest model ar permite o competiţie liberă în piaţa serviciilor de asistenţă cu consecinţe benefice asupra calităţii serviciilor şi a satisfacţiei beneficiarilor.

Rep: Cum este finanţată, în prezent, activitatea Centrului? Care sunt sursele de finanţare?

L.B.: Dacă aş spune că finanţarea se face cu mare dificultate, cred că nu aş spune nimic nou, deoarece toată lumea ştie că operăm în cadrul unui sistem care nu doreşte să se reformeze.
În acest moment, finanţarea organizaţiei se face din mai multe surse. Investiţiile sunt făcute cu sprijinul partenerilor din Olanda, serviciile medicale sunt finanţate de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Sălaj, iar serviciile sociale de către Consiliul Local Zalău. Acestor surse li se mai adaugă diverse sponsorizări, donaţii şi programe de finanţare.
Cât priveşte nivelul de finanţare, acesta depinde în principal de voinţa finanţatorilor, fără a ţine seama neapărat de aplicarea unor criterii obiective cum ar fi: cererea cea mai mare, calitatea cea mai bună, grad de satisfacţie ridicat. Spre exemplu, la noi, în fiecare an, cererea de servicii este foarte mare, comparativ cu nivelul bugetului aprobat la contractare de către finanţator (Casa de Sănătate sau autorităţi locale).

Rep: Cum a afectat limitarea finanţării serviciilor de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate activitatea Centrului „Acasă”?

L.B.: Lipsa de finanţare sau finanţarea insuficientă reprezintă îngrădirea accesului la serviciile medicale sau sociale atât în cea ce priveşte oportunitatea cât şi calitatea serviciilor.
În cazul nostru, finanţarea insuficientă face ca listele de aşteptare să depăşească 4.000 de persoane, ceea ce înseamnă ca aşteptarea pentru serviciile de spitalizare să fie de peste doi ani şi jumătate, iar la serviciile din ambulator timpul de aşteptare să fie de peste opt luni. Indiferent că vorbim despre servicii sociale sau medicale, beneficiarii acestora sunt oameni vulnerabili aflaţi în nevoie temporară sau permanentă de îngrijire, iar îngrădirea accesului la asistenţă, indiferent de motiv, este inadmisibilă pentru un popor civilizat, deoarece face victime sigure din persoanele care au dreptul, pot şi trebuie sa aibă o viaţă normală.

Rep: În urmă cu doi ani şi jumătate aţi făcut unele demersuri pentru ca Fundaţia să devină una de utilitate publică.

L.B.: Este adevărat că am făcut toate diligenţele necesare pentru recunoaşterea utilităţii publice a organizaţiei noastre, pentru că tot pachetul de servicii este de utilitate publică, fiind autorizate şi acreditate de către organismele de profil. Am parcurs etapele de evaluare şi în acest moment demersul este blocat la Ministerul Sănătăţii, care ar trebui să formuleze o decizie care să fie aprobată printr-o hotărâre de guvern. Aşadar, aşteptăm de peste doi ani un semn de bunăvoinţă de la Ministerul Sănătăţii cu privire la finalizarea acestui proces.

Rep: În 2012 aţi demarat un program care se adresează copiilor. Despre ce este vorba, cum funcţionează acesta şi dacă va continua şi în acest an?

L.B.: Este un program care ne aduce mari satisfacţii prin aderenţa şi rezultatele foarte bune pe care le produce beneficiarilor. Practic, în acest moment sunt înscrisi în program peste 170 de copii cu cifoscolioză din municipiu. Partea bună este că suntem solicitaţi şi de către beneficiari din afara municipiului. Partea mai puţin plăcută este că am redus mult programul de evaluare a copiilor în şcoli, deoarece suntem foarte aglomeraţi şi nu mai putem face faţă solicitărilor. Practic, încercăm să identificăm noi soluţii pentru a satisface cererea, aflată în continuă creştere.

Rep: Ce alte programe intentionaţi să mai demaraţi şi cui se vor adresa acestea?

L.B.: Pentru a ne manifesta vocaţia comunitară suntem preocupaţi în permanenţă de a oferi servicii şi acces liber la aceste servicii pentru toate categoriile de populaţie din municipiu. Aşa cum am procedat cu programele pentru persoanele cu dizabilităţi şi copiii cu cifoscolioză, suntem în contact cu şcolile, organizaţiile de vârstnici şi cele profesionale pentru evaluarea nevoilor şi implementarea de programe specifice de prevenţie şi întreţinere fizică.

Rep: Aţi finalizat centrul pentru copii. Ce alte proiecte mai aveţi în vedere?

L.B.: Avem un an de când am dat în folosinţă Departamentul de recuperare a copiilor şi suntem foarte bucuroşi că lucrurile merg foarte bine. Zilnic, în medie, 80 de copii beneficiază de terapie în condiţii foarte bune. Asta ne dă curaj şi ne obligă să consolidăm ceea ce avem şi să diversificăm serviciile atât pentru copii cât şi adulţi, cât şi pentru vârstnici, unde este nevoia cea mai mare şi cu cel mai mare grad de complexitate.
În ceea ce priveşte noile proiecte ele se bazează pe evaluările pe care le facem în acest moment pentru categoriile de beneficiari amintiţi anterior cât şi pe experienţa dobândită în aceşti ani. Am învăţat că nimeni nu trebuie omis şi că cel mai bine şi mai ieftin este să previi decât să se ajungă în situaţia de a asista pe cineva pe perioade îndelungate de timp.
Aşadar, sfatul meu e să fie urmate programele de prevenţie încă de la primele semne privind alterarea stării de sănătate. Totodată suntem deschişi şi receptivi la nevoile reclamate pentru a găsi cele mai eficiente modalităţi terapeutice de reabilitare.

 

2 Thoughts to “Demersul Fundaţiei „Acasă” de a deveni de utilitate publică, blocat la Ministerul Sănătăţii: „Operăm într-un sistem care nu doreşte să se reformeze””

  1. je

    cu un asa director de familie in acre intra doar acolitii nu se va aproba,

  2. nely

    Un om de nimic acest Babtan,un hot si prefacut.Se da foarte corect ,dar de fapt el fura de la bieti bolnavi cat duce trenul.Un om de nimic ca de altfel toti care ne conduc in diferite domenii de activitate.

Leave a Comment