Sărbătoarea bibliotecarilor din întreg judeţul Sălaj – ziua de 23 aprilie – „Ziua Internaţională a Cărţii şi a Dreptului de Autor” este pentru toţi bibiotecarii sălăjeni o zi a marilor dezamăgiri. Motivul? Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” se pregătea ca în această zi să inaugureze spaţiile primite de la Primăria Zalău, încă din 2014, în Clădirea Transilvania, însă firma angajată de municipalitate pentru executarea lucrărilor în clădirea cu pricina, tergiversează finalizarea lucrărilor.
Potrivit managerului Florica Pop, în programul instituţiei pentru anul 2015, zilele din perioada 20-26 aprilie – „Săptămâna Naţională a Bibliotecarilor” urmau să fie speciale, dăruind publicului bucuria de a avea acces, după o prea îndelungată agonie, la toate colecţiile, activităţile, serviciile de informare, documentare, educaţie, relaxare, comunicare – drept legal al fiecărui cetăţean român. „Din anul 2006 acest drept a fost limitat, din cauza lipsei de spaţiu, necorespunzător funcţionării normale, precum şi a prea deselor mutări în diverse locuri. Finalul de an 2014 ar fi trebuit să marcheze sfârşitul unui coşmar al acestei instituţii de nivel judeţean, având şi rolul de Biblioteca Municipială pentru municipiu Zalău”, a precizat managerul instituţiei de cultură. Astfel, joi, 23 aprilie, cu ocazia „Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Dreptului de Autor” bibliotecarii nu vor inaugura Secţia de împrumut pentru adulţi care trebuia să-şi desfăşoare activitatea în Clădirea Transilvania, corp B, secţie care a funcţionat în clădirea precizată până în anul 2006.
Lipsa spaţiilor, poveste nemuritoare
În anul 2006, Secţia de împrumut menţionată, care îşi desfăşura activitatea în Clădirea Transilvania, din centrul oraşului, a fost nevoită să “se mute” într-o altă clădire. Şi asta datorită faptului că Primăria Municipiului Zalău, în administrarea căreia se află Clădirea Transilvania a început o serie de lucrări de reabilitare. La vremea respectivă, secţia şi-a mutat volumele şi, la oferta Primăriei s-a „strămutat” în gazdă, într-o clădire cunoscută în urbe sub denumirea „Casa de Modă” – situată pe unicul bulevard din municipiu. Mutarea era una provizorie, de vreo câţiva ani, până la terminarea lucrărilor. Reprezentanţii bibliotecii au fost informaţi că la începutului anului 2015, lucrările în clădirea cu pricina vor fi finalizate, iar biblioteca îşi va putea desfăşura activitatea. La finalul anului trecut, angajaţii bibliotecii, informaţi fiind că se vor muta în casă nouă, au început să transporte miile de volume, din clădirea de pe bulevard în cea din buricul târgului. Şi astăzi, cărţile sunt în saci sau aşezate pe diferite rafturi, aştepând vremea în care cititorul le va lua acasă, cu împrumut.
„Vina nu aparţine nici Bibliotecii, nici bibliotecarilor, care duc de atâţia ani o povară mult prea grea, fiind nevoiţi să amâne proiecte, vise, speranţe… Este vorba aici de nerespectarea termenelor, de neînţelegerea importanţei unei astfel de instituţii, de refuz şi amânare, de întrebări fără răspuns… Datoria şi competenţele noastre se demonstrează în interiorul instituţiei, iar condiţiile de funcţionare sunt, prin lege, în sarcina autorităţilor. Din păcate şi în judeţul Sălaj mai sunt situaţii în care nu se respectă dreptul comunităţii la informare! Ce ar fi fost şi ce ar fi lumea fără biblioteci?!”, a declarat managerul bibliotecii.
Ce spun autorităţile
Firma care se ocupă de lucrările de amenajare în Clădirea Transilvania, Corp B, constructorul – “SC International Holding FBS Zalău” nu a reuşit să-şi respecte obligaţiile prevăzute în contract, iar în prezent municipalitatea caută soluţii. „Conform contractului, termenul de finalizare a lucrărilor de reabilitare a ClădiriiTransilvania – Corp B a fost 5 ianuarie2015. Deoarece a depăşit termenul asumat prin contract, în acest moment constructorul lucrează pe penalităţi. Analizăm posibilitatea de a continua lucrările cu altă firmă şi de a ne îndrepta în instanţă împotriva constructorului”, a spus Radu Căpîlnaşiu, primarul Municipiului Zalău.
Până una alta, între indiferenţa administraţiilor municipale şi judeţene, între scuze sau justificări, secţiile acestei instituţii de cultură, la care apelează mulţi dintre sălăjeni, sunt purtate dintr-o parte în alta a Zalăului. Marele perdant al acestui talmeş-balmeş este cetăţeanul, cititorul, plătitorul de taxe şi impozite care nu mai ştie unde trebuie să se ducă pentru a găsi cărţile de care are nevoie, sau pe cele pe care ar dori să le citească.
Votati Capilnasiu si toate lucrarile vor fi executate in timp util, precum la Sala Sporturilor, Biblioteca, Piata Agroalimentara, Parcul Municipal, Centura etc.
Dar de ce e de vina municipalitatea pentru ca o firma nu se tine de contract?
Poate pentru ca municipalitatea a angajat-o, zic eu
Nu le pasa autoritatilor.Salajul este singurul judet din Transilvania care nu are un sediu care sa cuprinda toate sectiile.
nu stiu cine este vinovat, dar este suspect modul de impartire a banilor ! Biserica din Salaj a primit de 6-7 ori mai multi bani decat cultura din Salaj ! Dar paradoxul este altul: biserica se scalda in bani iar cultura in saracie ! Si am primit o explicatie e la un parlamentar de la noi, mare iubitor al biserici, care ne-a explicat ca: „De când e lumea s-a dat tot la cine are si nu la cel care duce lipsa !!” Si are mare dreptate.
Si la ce politicieni avem, si mai ales ce votanti, la ce ne mai trebuie noua cultura si educatie, daca avem credinta? Suntem cel mai prost si putin educat popor din UE, dar ne mandrim cu credinta noastra in biserica. Nu avem ce pune pe masa, dar ne dam ultimii bani la biserica sa ne fie iertate pacatele noastre si ale politicienilor mai nou, ca nu e duminica sa nu-l aud pe popa cum il pomeneste pe deputatul XX, mare ctitor de biserici, mai mare si ca Stefan cel Mare al Moldovei. Politica si religia au devenit cancerul acestei tari, cel pitin oamenii care le reprezinta.
nu finantam cultura ! nu finatam educatia! nu finatam sanatatea! dar consiliul judetean aloca o suma de 7-8 milioane (70-80 miliarde) pentru bisericile salajene si personalul lor
Desigur are si biblioteca o anumita importanţa in viata locuitorilor dar in epoca aceasta a internetului işi dau prea multa importanta, daca sunt asa grozave astfel de instituţii de ce nu se autofinanţează?