Cei aproximativ 203.000 de sălăjeni cu drept de vot vor putea să-şi exercite drepturile electorale la referendumul din 29 iulie până aproape de miezul nopţii. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege prin care referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu va avea un program de vot prelungit, mai exact până la ora 23.
Referendumul naţional pentru suspendarea lui Traian Băsescu, care va avea loc în data de 29 iulie, a fost prelungit până aproape de miezul nopţii. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Legea de adoptare a ordonanţei prevede că referendumul va avea un program de vot prelungit, de la ora 7 la 23. Pe de altă parte, deputaţii au mai adoptat şi o lege de modificare a articolului 10 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului în care a fost introdusă prevederea că, la referendumurile naţionale, intervalul de desfăşurare este stabilit de către Guvern.
Potrivit noilor precizări privind organizarea referendumului, fiecare preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare va declara votarea încheiată la ora 23 şi va dispune închiderea secţiei de votare. Alegătorii care la ora 23 se află în sala unde se votează li se va permite să îşi exercite dreptul la vot. În astfel de situaţii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligaţia de a informa biroul sau oficiul electoral care funcţionează la nivelul imediat superior cu privire la hotărârea de prelungire a duratei votării, de îndată ce adoptă o asemenea hotărâre, precum şi cu privire la închiderea secţiei de votare atunci când perioada de prelungire se încheie, de îndată ce acest lucru se produce.
Birourile şi oficiile electorale care primesc astfel de informări au obligaţia de a transmite datele respective organismelor electorale care funcţionează la nivelele imediat superioare până când toate informările se centralizează la Biroul Electoral Central. Dosarele conţinând procesele-verbale cu rezultatele referendumului naţional din 29 iulie, precum şi celelalte documente prevăzute de lege se transportă sub paza militarizată de către personal din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Peste 200.000 de sălăjeni, aşteptaţi la vot
Un număr de 299 de secţii de votare au fost constituite pentru referendum la nivelul judeţului Sălaj, dintre care 27 sunt în municipiu. La aceste secţii au fost arondaţi în jur de 203.000 de sălăjeni cu drept de vot.
Numărul buletinelor de vot repartizate judeţului depăşeşte, însă, cu mult numărul sălăjenilor aşteptaţi la votare. Potrivit unui comunicat remis de Prefectura Sălaj, judeţului nostru i-au fost repartizate 221.690 de buletine de vot, împreună cu tot atâtea timbre autocolante, precum şi 1.495 de ştampile de vot. Astfel, „suplimentul” de buletine de vot faţă de numărul alegătorilor trece peste 20.000.
Pentru alegerile locale din 10 iunie a anului curent au fost stabilite la nivelul judeţului tot 299 de secţii de votare. Dacă prezenţa la referendum ar fi aceeaşi precum la alegerile locale, de 60,06 la sută, respectiv 122.291 de votanţi, înseamnă că scrutinul pentru demiterea preşedintelui s-ar valida în judeţ.
Votul în ţară şi străinătate
Alegătorii aflaţi în ţară în ziua votării, în localitatea unde îşi au domiciliul, votează la secţia de votare unde au fost arondaţi şi sunt înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente. Cei aflaţi în ţară, dar în altă localitate decât cea de domiciliu, îşi exprimă opţiunea electorală la orice secţie de votare şi vor fi înscrişi în listele electorale suplimentare. În străinătate, persoanele cu drept de vot, vor putea vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi pe listele electorale suplimentare.
Membrii birourilor secţiilor de votare şi persoanele care vor asigura ordinea publică vor vota la biroul secţiei unde îşi desfăşoară activitatea, urmând să fie înscrişi pe listele electorale suplimentare, în cazul în care nu sunt trecuţi în copiile de pe listele electorale suplimentare. Alegătorii omişi de pe listele electorale permanente, dar care fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, sunt înscrişi, de asemenea, în listele electorale suplimentare.
Nu se votează cu cartea de alegător
La referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui nu se va folosi cartea de alegător. În ţară, alegătorii cu drept de vot îşi pot exprima opţiunea electorală numai în baza cărţii de identitate, cărţii de identitate provizorie sau a buletinului de identitate. Cetăţenii români cu domiciliul în ţară nu pot vota la secţiile de votare din ţară pe baza paşaportului. Cei care au domiciliul în străinătate pot vota în ţară şi în baza paşaportului simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate.
De altfel, în străinătate, alegătorii votează în baza paşaportului simplu, a paşaportului de serviciu, a paşaportului diplomatic sau cărţii de identitate. Elevii din şcolile militare votează în baza carnetului de serviciu militar.
Certificarea prezenţei la vot se face prin aplicarea timbrului autocolant cu menţiunea „VOTAT” pe cartea de identitate sau a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” pe cartea de identitate provizorie, pe buletinul de identitate, pe paşaportul simplu, de serviciu, diplomatic sau pe carnetul de serviciu militar, după caz.
Alegătorul care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de vot un însoţitor ales de el pentru a-l ajuta. Însoţitorul nu poate avea calitatea de membru al biroului electoral sau observator.
Ştampila de control a secţiei de votare va fi aplicată pe pagina albă a buletinelor de vot, astfel încât să nu se suprapună cu spaţiile destinate aplicării ştampilei „VOTAT”.
Fără aparate de înregistrat în cabina de vot
Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare trebuie să asigure afişarea la loc vizibil, la intrarea în localul secţiei, la referendumul din 29 iulie, a textului care atenţionează alegătorii că accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis.
Biroul Electoral Central a stabilit că preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor asigura afişarea la loc vizibil a unei foi de hârtie A4 cu textul ”Accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis”.
De asemenea, în ziua alegerilor este interzisă comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul sediului secţiei de votare este interzisă.
Bolnavii pot apela la urna mobilă
Persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate aflate în ţară pot cere în scris preşedintelui biroului electoral al celei mai apropiate secţii de votare, inclusiv în ziua votării, să voteze prin intermediul urnei speciale. Cererile pentru deplasarea urnei speciale pot fi formulate şi de conducerea instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care persoanele netransportabile sunt internate. Aceştia trebuie să asigure măsurile necesare pentru asigurarea secretului votului în unităţile sanitare sau cele de ocrotiri speciale.
Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor fi prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei referendumului, între orele 18 şi 20 pentru a primi cererile de votare prin intermediul urnei speciale. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială, care poate fi deplasată numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare.
În ziua desfăşurării procesului electoral, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trimite o echipă formată din doi membri ai secţiei de votare, cu urna specială şi materialele necesare votării la locul unde se află persoana netransportabilă pentru a-şi exprima opţiunea electorală. Acestea vor vota numai pe baza unui extras de pe copia listei electorale permanente sau pe baza listei suplimentare, după caz. Extrasul de pe copia de pe lista electorală permanentă este întocmit, semnat şi ştampilat de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu ştampila de control.
Urne speciale pentru deţinuţi
Directorii penitenciarelor şi ai locurilor de deţinere sunt obligaţi să aducă la cunoştinţă persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, respectiv persoanelor aflate în arest preventiv, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale la referendumul naţional din 29 iulie, cu suficient timp înaintea zilei votării. Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris de persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, care nu au fost lipsite de drepturile electorale, sau de persoanele aflate în arest preventiv şi se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere, cel mai târziu cu două zile înaintea zilei votării. În ziua votării, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere, după caz, permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu materialul necesar votării, ştampila cu menţiunea „VOTAT”, buletinele de vot şi timbrele autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului. Persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a fost lipsită de drepturile electorale sau persoana aflată în arest preventiv, poate vota numai în baza unui act de identitate. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul de identitate aflat în dosarul individual.
Astăzi se stabilesc preşedinţii secţiilor de votare
Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare sunt aleşi prin tragere la sorţi, astăzi, de la ora 10, la sediul Tribunalului Sălaj. Tragerea la sorţi se face de pe o listă care va cuprinde, în următoarea ordine: judecătorii şi procurorii, precum şi alţi jurişti din judeţ, care nu fac parte dintr-un partid politic. Dacă numărul juriştilor este insuficient, tragerea la sorţi se face de pe o altă listă care va cuprinde persoane de altă specialitate, cu o reputaţie neştirbită şi care nu fac parte din niciun partid politic. În termen de trei zile de la desemnarea acestora, vor fi aleşi reprezentanţii partidelor politice care vor fi prezenţi în secţiile de votare.
Birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară funcţionează cu minimum patru membri, inclusiv preşedintele.
Mihaela Oprea
