Dupa ce s-a aflat in dezbatere publica timp de o luna, Legea Educatiei Nationale a trecut de Guvern cu unele modificari si completari, unele dintre ele introduse in urma obiectiilor formulate de profesori si parinti.
Ministerul Educatiei a diminuat amenzile pentru parintii copiilor chiulangii, de cinci ori. Daca in prima varianta parintii erau sanctionati cu sume intre 500 si 5.000 de lei, dupa modificare, amenzile vor incepe de la 100 de lei si nu vor fi mai mari de 1.000 de lei.
La examenul de la sfarsitul gimnaziului, care coincide cu incheierea clasei a IX-a, elevii vor mai trebui sa dea o proba. Pe langa cele doua probe transdisciplinare scrise la limba romana si la o limba straina, respectiv la matematica si stiinte, si proba practica de evaluare a competentelor digitale, ei vor mai sustine o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale.
Bacalaureatul a ramas in aceeasi formula, cu examen oral la romana si doua limbi straine, proba practica la calculator, proba scrisa transdisciplinara la romana si la o limba straina, respectiv la limba materna (comuna pentru toate profilurile) si inca o proba scrisa transdisciplinara in functie de profil.
Completarea pe care o fac reprezentantii Ministerului in ceea ce priveste examenul maturitatii este legata de faptul ca absolventii clasei a X-a pot urma programul de diploma al bacalaureatului international, cu asumarea costurilor corespunzatoare. Diploma obtinuta in urma promovarii bacalaureatului international este recunoscuta si confera aceleasi drepturi cu diploma obtinuta in urma promovarii examenului national de bacalaureat.
O alta completare care ii vizeaza pe elevi este aceea ca pot solicita sa faca in loc de religie ore de istoria religiilor, istoria culturii si artelor sau alte cursuri utile pentru formarea comportamentului lor etic, social sau comunitar. In ceea ce ii priveste pe dascali, raman obligatorii sase ani de studiu pentru formare (licenta, masterat didactic de doi ani si un stagiu practic de un an parcurs sub indrumarea unui mentor), insa li se ofera si o portita. Reprezentantii Minis-terului atrag atentia asupra faptului ca pregatirea practica din timpul masteratului didactic se poate derula sub forma unui stagiu in cadrul unui program al Uniunii Europene.
In partid, dar fara functii
S-au facut nuantari si in privinta numirii directorilor de scoli. Directorul adjunct trebuie sa fie, de asemenea, membru al corpului national de experti in management educational si sa ocupe functia in urma unui concurs public. Concursul este valabil si pentru inspectorul scolar adjunct.
Lucrurile s-au nuantat si in privinta simpatiilor politice ale acestora. Daca in prima varianta, directorii si directorii adjuncti nu aveau voie sa fie membri in vreun partid politic, acum interdictia este mai blanda. Ei nu pot avea functii de conducere in cadrul unui partid politic pe durata exercitarii mandatului.
Din punctul meu de vedere, consider ca trebuie sa incepem cu inceputul, si anume sa separam lucrurile. Consider ca, in scoala, nu trebuie sa se faca politica. Scoala este a elevilor, si nu a politicienilor, ne declara inspectorul sef al Inspectoratului Scolar Judetean Salaj, Ioan Abrudan. Referindu-se la propunerea amintita, aceeasi sursa este de parere ca directorii si directorii adjuncti nu ar trebui sa aiba niciun fel de functie politica pe durata exercitarii mandatelor, decizie care ar duce la evitarea mai multor probleme. Insa, Ioan Abrudan considera ca este mai putin important daca directorul este sau nu membru de partid, atata timp cat, in scoala, este un profesionist si nu implica in deciziile sale factorul politic.