Copiii de la sate au sanse tot mai mici sa faca un liceu sau o facultate. Calitatea invatamantului din mediul rural, mai precis de stagiul gimnazial, se reduce de la an la an, si nu doar in raport cu invatamantul din mediul urban. Profesori necalificati, migrarea lor catre scolile din oras, lipsa unei motivatii in pregatirea copiilor sau salariile mici sunt doar cateva din cauzele pentru care elevii din mediul rural ajung sa fie defavorizati in a urma cursurile unui liceu, cu atat mai mult ale unei facultati.
Profesori necalificati la sate
Din evaluarile facute de-a lungul anilor, exista diferente categorice intre invatamantul din mediul rural si cel din mediul urban, dupa cum ne-a prezentat Ioan Abrudan, inspectorul general scolar al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Salaj. El a tinut sa accentueze ca acesti copii nu sunt mai putin dotati intelectual, ci doar nu li se ofera sansa de a studia in conditii normale si sub indrumarea unor profesori calificati. O astfel de piedica pusa elevilor de la sate o reprezinta o norma legislativa privind examenul de titularizare. Si anume, daca profesorii care isi dau examenul de titularizare nu reusesc sa obtina mai mult de nota 7 si sunt repartizati in zona rurala, acestia nu pot, prin calendarul miscarii personalului didactic, sa obtina ulterior transferul intr-o scoala din zona urbana. In prezent, in scolile din judetul Salaj predau peste 3.600 de profesori, dintre care 1.730 in mediul rural.
Din pacate, efectele slabului interes pentru nivelul de pregatire al profesorilor din invatamantul rural se vad in rezultatele slabe obtinute la invatatura de catre elevi. Un exemplu real, din pacate, si recent, este procentul de promovabilitate – note peste cinci – obtinut de copiii de la sate la teza cu subiect unic de Limba si literatura romana, de doar 70 la suta. Si anume, din cei 2.680 de elevi salajeni de clasa a saptea si a opta, 792 au luat note sub cinci.
Conditii precare la tara
Nu doar problema salariilor apare in invatamantul din mediul rural. Profesorii pleaca de la o scoala la o alta, pentru ca aceasta din urma este poate mai aproape de ce cred ei ca ar fi locul unde s-ar manifesta plenar.
Desigur, mai este si motivul bazei materiale si clasele cu putini copii. Insa nu doar din aceste cauze ies din sistem cadrele didactice, ci si din lipsa conditiilor de viata din mediul rural. La sate, comunitatea nu le poate oferi decat prea putin din ceea ce tine de un standard de viata. Si, atata timp cat invatamantul nu este tentant din mai multe puncte de vedere, nu vor ajunge in scolile din mediul rural profesori calificati. Totodata, reprezentarea sociala a scolii de la oras este data in mare parte de reprezentarea sociala a cadrelor didactice care lucreaza in acea scoala. In mediul rural, din pacate, reprezentarea sociala a cadrelor didactice este data de faptul ca lucreaza in scoala rurala. Astfel ca, tot mai multi profesori isi depun dosarele pentru transferuri si restrangeri de activitate. Nemultumiti ca trebuie sa faca naveta – pe banii lor – de la oras catre alte scoli din judet sau de lipsa performantelor pe care le pot obtine in conditiile predarii la o scoala din mediul rural, 266 de profesori din judet si-au depus, la sediul ISJ Salaj, dosarele cu cererile de transfer si restrangeri de activitate.
Salarii prea putin motivante
O alta chestiune problematica a invatamantului romanesc, in general si, mai cu seama, a celui rural, este cea a resurselor umane. Si aici este vorba de mentinerea si, mai ales, atragerea in sistemul de invatamant a cadrelor didactice de valoare si/sau a tinerilor absolventi de invatamant universitar. Motivatia financiara redusa, chiar si in conditiile acordarii sporului de rural, ca si prestigiul in scadere asociat profesiei de invatator sau profesor, ii determina pe tinerii absolventi, dar si pe cadrele didactice cu experienta, sa caute locuri de munca in alte sectoare decat invatamantul. Greva profesorilor si boicotarea examenelor nationale sunt doar cateva exemple ce vorbesc de la sine.
