Controversă pe marginea “Istoriei” din şcoli: lipsuri grave şi adevăruri distorsionate în manualele de istorie elevilor

Centrul de Resurse Juridice din România (CRJ) a analizat 13 manuale de Istorie a României de clasele a VII-a, a XI-a și a XII-a iar concluzia la care specialiştii acestui centru au ajuns ar trebui să-i pună, cel puţin, pe gânduri pe reprezentanţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării. CRJ este o organizaţie non-guvernamentală formată echipe de profesori, profesionişti în drepturile omului şi al statului de drept. În opinia CRJ, manualele de istorie analizate nu reușesc să promoveze atitudini de respect și valorizare a diversitătii, potrivit CRJ. Autorii de manuale introduc în lecții concepte clasice precum “minorităti etnice”, „minorităti religioase”, „cultură și tradiții”, „unitate în diversitate”, alături de noi concepte derivate din cadre teoretice ce valorizează diferență-concepte precum „multiculturalism”, „diversitate”, „decolonizare” etc. Evenimente dramatice din istoria romilor, precum robia și Holocaustul, unde agresorii au fost etnici români, sunt ignorate total sau, cel mai des, menționate superficial, fără a oferi elevilor date concrete sau un context mai elaborat. Istoria comunitătii evreiești în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial este prezentă în majoritatea cazurilor, dar în unele manuale nu există un conținut dedicat Holocaustului din România, în altele este prezentată lapidar sau nici nu se precizează termenul de Holocaust. La nivelul clasei a VIII-a, unde sunt aprobate doar două manuale de istorie a românilor, într-un manual există o mențiune pasageră referitoare la deportările evreilor și romilor din România, iar în celălalt se folosesc expresii eufemistice de tipul „gravele evenimente din război”. Niciunul nu mentionează termenul de “Holocaust”.  

Domină referirile la religia ortodoxă, iar personajele istorice femei sunt foarte rar menţionate. Nu apar referințe legate de viața persoanelor cu dizabilităti.  

De multe ori mențiunile sunt stereotipe (liant al românilor, element al conștiintei și culturii naționale), alteori creștinismul este discutat în opoziție cu islamismul. În manualele de clasă a XI-a apare noțiunea de “fundamentalism religios” pe care multe manuale o ilustrează cu exemple de fundamentalism islamic.  Potrivit specialiştilor CRJ, autorii de manuale nu au introdus niciun eveniment marcant din istoria femeilor din România, referințele despre drama femeilor din România “ceauşistă”  fiind extrem de rare și lapidare; câteva manuale mentionează câștigarea dreptului de vot pentru femei în constituția carlistă.  Cu foarte puține excepții, nu apar referințe la existența și istoria minoritătilor sexuale-mai ales la persecuția acestora în timpul regimului comunist. Sursele istorice prezentate elevilor nu conțin studii sau cercetări dedicate istoriei romilor, a femeilor și rareori fac apel la istoriografie specifică comunitătii evreiești.

Drept urmare, CRJ solicită includerea obligatorie, în toate manualele de istorie a României, a istoriei privind robia romilor, Holocaustul în România, minoritătile etnice în perioadă comunistă și drepturile femeilor, revizuirea lecțiilor (a conținutului de informații) pentru a include mai multe informații despre minorităţi etnice (cu accent pe minorităţile etnice cele mai discriminate în România), minorităti religioase și despre femei.

Alte solicitări ale CRJ se referă la revizuirea tipului de ilustrații prezente în manual pentru a putea include imagini nonstereotipe, relevante și mai numeroase decât actualele imagini cu femei și minorităti etnice, introducerea de studii de caz în care să fie prezentate elevilor personaje istorice aparținând minoritătilor, dar și revizuirea surselor. Reprezentanții CRJ mai cer revizuirea sau eliminarea capitolului despre fundamentalismul religios (în manualele de clasă a XI-a), revizuirea designului manualelor de Istorie pentru a fi mai puțin încărcate cu text, mai clar structurate, mai bine tehnoredactate și cu imagini mai clare, extinderea manualului fizic cu unul electronic, ce poate fi o unealtă foarte inovativă în studiul Istoriei, formarea elaboratorilor și a evaluatorilor de manuale pe teme legate de reprezentarea diversitătii în manuale școlare și promovarea unui discurs nediscriminatoriu și ne-stereotip.

Dr. Marin Pop: “Elevii trebuie să cunoască mai bine istoria locală”

Am cerut părerea șefului Secției de Istorie Contemporană a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău doctor în istorie Marin Pop. Referitor la cele constatate de specialiştii CRJ dar şi cu privire la aspectele pe care le consideră prea puţin tratate în manualele şcolare de istorie, reputatul istoric sălăjean ne-a declarat: “Sunt de acord cu toate cele expuse în cadrul analizei manualelor de Istorie. Se pune doar o singură întrebare: cum poate fi alcătuit un manual de Istorie care să cuprindă toate aceste problematici, în contextul în care se predă o singură oră de istorie pe săptămână? Sunt de acord cu faptul că există prea multă informaţie în manuale, prea multă teorie şi prea puţine aplicaţii practice (lecţii de istorie la muzeu, case memoriale, situri arheologice etc.). De asemenea, la clasă se folosesc prea puţin tehnicile moderne (proiecţii cu filme documentare, imagini relevante pentru lecţii etc.).

Părerea mea este că elevii ar trebui să-şi cunoască, în primul rând, istoria locală ( istoria satului sau oraşului din care provin), a tradiţiilor şi obiceiurilor locale aflate sub impactul modernităţii şi pe cale de dispariţie, a vieţii şi activităţii unor personalităţi marcante, într-un cuvânt a civilizaţiei şi culturii locale. În acest context, se simte nevoia elaborării unor manuale de istorie locală (vezi, printre altele, Manualul de patrimoniu al judeţului Sălaj, elaborat de către specialiştii Muzeului de Istorie şi Artă-Zalău, aflat sub tipar).Un alt manual de istorie care credem că ar trebui elaborat, ar fi cel privind istoria recentă, încă neaşezată, a regimului comunist, prea puţin cunoscut şi încă neasumat de către întreaga societate românească. Necunoaştere unor fenomene precum rezistenţa anticomunistă, existând încă persoane care folosesc, în mod intenţionat sau din neştiinţă, pentru adevăraţii patrioţi care nu au plecat capul în faţa jugului bolşevic termenul de „bandiţi”, ni se pare un lucru grav. De asemenea, viaţa cotidiană în comunism este prea puţin cunoscută, fiindcă după blocurile gri sau la sat, în cadrul practicilor agricole şi al „porţiei” de la Cooperativele Agricole de Producţie (C.A.P), am trăit şi noi, cu mai puţine bucurii şi cu mai multe privaţiuni.

Generaţia tânără trebuie să cunoască adevărul, fiindcă astfel ar putea să repete greşelile istoriei şi să cadă în mrejele unor nostalgici sau idealişti, care vedem că revin cu idei extremiste. Indiferent că sunt de stânga sau de dreapta, trebuie să recunoaştem că în perioadele de criză identitară sau a clasei politice, ele au avut priză în special în rândul tinerilor, tocmai pentru că aceştia nu cunoşteau istoria. Un Manual al regimului comunist ar putea fi predat, la fel ca manualul de istorie locală, în cadrul unor cursuri opţionale. De altfel, credem că elevii ar trebui să aibă mai multă libertate şi o mai mare diversitate de cursuri din care să aleagă, la fel cum se întâmplă în alte ţări din Occident.

Concluzia ar fi că Istoria ar trebui predată cel puţin două ore pe săptămână, cu posibilitatea ca aceasta să fie însuşită de către elevii care doresc, şi în cadrul unor cursuri opţionale”, a declarat dr. Marin Pop.

Alte articole

5 Thoughts to “Controversă pe marginea “Istoriei” din şcoli: lipsuri grave şi adevăruri distorsionate în manualele de istorie elevilor”

  1. Elevii trebuie sa invete istoria adevarata si nu cea pe careo scriu „istoricii” unguri si evrei.

    1. Anonim

      Într-adevăr, CRJ este un ONG înființat de Open Society Institute, creat de George Soros. Ca să înțelegi ce înseamnă, îți recomand cartea lui K.R. Popper, „The Open Society and Its Enemies”, se găsește tradusă în română. Dacă nu ești de acord cu lacunele semnalate în manualele de istorie, atunci oare acestea ar trebui să conțină elucubrații patriotarde și îmbățoșeli naționaliste, proslăvirea comunismului, negarea Holocaustului ș.c.l.? Printre altele, te întreb dacă „istoria adevărată” (cum scrii) ar trebui să nege că Transilvania a făcut parte 1.000 de ani din statul maghiar și încă nici 100 de ani din cel român? Că Holocaustul e o scorneală a evreilor, nu „soluția finală” preconizată de Hitler? Sau că BOR s-a făcut frate cu dracul, slujind cu sîrg comunismul?

    2. Tăunu

      Aveţi perfectă dreptate, nu e bine să fii ultranaţionalist dar nici să nu-i tot căinăm pe ţâgani nu e bine, nici chiar Holocaustul nu trebuie foarte mult detaliat, aici e vorba de istoria poporului român. Realizatorii de manuale trebuie să fie foarte documentaţi pentrua a nu cădea în minciunile lu mătrăcuca Hossu de la TVR sau Mărin care scot mari luptători anticomunişti, efectiv din nişte legionari, criminali de război, condamnaţi de Tribunalele Poporului, instituite de MS Regele Mihai I ! Păi ăia chiar erau bandiţi, fără ghilimele.
      Şi apoi, dle Pop, dacă tot vorbiţi de istoria locală, de ce aţi scos din sălile Muzeului Judeţean expoziţiile consacrate masacrelor de la Ip şi Treznea ?

  2. Pt.13.10. Citeste „Ardealul pamant romanesc” a scriitorului Milton G.Lehrer. O sa ai ce invata din carte.

    1. 13:10

      Se vede că n-ați înțeles ce am scris. Se cheamă analfabetism funcțional. Dar bucurați-vă, odată cu victoria lui Trump, național-populismul primește încurajare.

Lasă un răspuns la Anonim Anulează răspunsul