Noutăţi medalistice: Tratatul de pace de la Trianon

Monetăria Statului a lansat noua emisiune medalistică, intitulată Tratatul de pace de la Trianon.
“Tratatul de la Trianon apare tuturor românilor, și îndeosebi celor din Ardeal, ca o consfințire a unei ordini de drept mult mai redusă decât aceea pe care veacuri de conviețuire și suferințe comune au săpat-o în conștiința istorică a neamului nostru. De aceea, în chip firesc, în opinia noastră publică, Tratatul de la Trianon evocă mai curând ideea unei completări decât ideea unei amputări” – Nicolae Titulescu
După sfârșitul Primului Război Mondial, s-a întrunit Conferința de Pace de la Paris (1919-1920), un punct de reper în istoria relațiilor internaționale prin care s-a stabilit noua configurație politico-teritorială în Europa. Prin efortul diplomatic considerabil al delegației României, s-au semnat tratatele cu Austria (Saint-Germain-en-Laye, la 10 septembrie 1919), cu Bulgaria (Neuilly-sur-Seine, la 27 noiembrie 1919) și cu Ungaria (Trianon, la 4 iunie 1920), tratate care au validat actele de unire din anul 1918.
Tratatul de la Trianon a fost documentul care, în fapt, nu a determinat unirea Transilvaniei cu România, ci doar a ratificat în plan internațional actul înfăptuit deja de români în 1918. Tratatul „a reglementat un complex de probleme şi de raporturi cu caracter economic, juridic, financiar, comercial, militar, naţional şi teritorial” și a fost semnat în numele României de savantul Ion Cantacuzino şi de Nicolae Titulescu, cel mai mare diplomat român din istorie. Acest tratat a consfinţit noua configuraţie teritorială care a rezultat din dezmembrarea Austro-Ungariei şi a înregistrat angajamentul Ungariei de a recunoaşte frontierele Italiei, Austriei, Poloniei, României, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei.
„O stare de lucruri chiar milenară nu are temei să dăinuiască când s-a constatat că e contrară dreptăţii. […] După matură chibzuinţă, Puterile Aliate şi Asociate au decis să nu modifice pe nici un punct, clauzele teritoriale conţinute în condiţiile de pace. Dacă s-au hotărât la aceasta, cauza este că s-au convins că orice modificare a fruntariilor fixate de ele ar aduce inconveniente şi mai grave decât acelea pe care le denunţă delegaţia ungară. Voinţa popoarelor s-a exprimat în zilele de octombrie şi decembrie 1918, când dubla monarhie s-a năruit şi când populaţiunile de mult timp oprimate s-au unit cu fraţii lor italieni, români, iugoslavi sau cehoslovaci. Evenimentele care s-au produs de la această epocă constituie tot atâtea mărturii noi despre sentimentele naţionalităţilor pe vremuri subjugate sub coroana Sfântului Ştefan.” – Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace
Clauzele Tratatului de la Trianon au fost preluate de tratatul de pace de la Paris din 10 februarie 1947, de actul final al Conferinței de la Helsinki (1 august 1975) și, în mod deosebit, de tratatul bilateral româno-ungar de la Timișoara (16 septembrie 1996), încheiat în vederea aderării celor două țări la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Monetăria Statului dedică produsul medalistic – eveniment „100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon” tuturor românilor care au contribuit la Actul Marii Uniri din 1918, recunoscut de Conferința de Pace de la Paris și parafat prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920.
Acest produs unic – format din medalie, broșură și cutie de lemn – este emis într-un tiraj fix de 150 bucăți și poate fi achiziționat la prețul de 887 lei/set, pentru medalia din argint și de 338 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Caracteristicile tehnice ale piesei sunt următoarele:
Material: Argint 925‰
– Diametru: 60 mm
– Greutate: 176 grame
– Calitate: patinată
Tiraj fix: 90 bucăți

M. S.