Ziua Naţională fără Tutun. Mai nou, fumatul începe la şase ani

Reprezentanţii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Sălaj au marcat şi în acest an Ziua Naţională fără Tutun printr-o serie activităţi de prevenire, campanii de informare, întâlniri interactive cu elevi, cadre didactice, consilieri școlari şi un concurs de fotografie și pictură. Aceste au fost organizate la Liceul Tehnologic „Voievod Gelu” Zalău, Liceul Tehnologic „Octavian Goga” Jibou, Liceul Tehnologic „Ioan Ossian” Șimleu Silvaniei, Liceul Tehnologic „Cserey – Goga” Crasna şi la Liceul „Iuliu Maniu” din Șimleu Silvaniei. După cum a explicat Valer Merce, coodonatorul CPECA Sălaj, Ziua Naţională fără Tutun este marcată în fiecare an în a treia zi de joi din luna noiembrie, în scopul sensibilizării populației României în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat, iar activităţile au fost desfăşurate în judeţ au fost realizate în parteneriat cu Direcția pentru Sport și Tineret Sălaj. Acestea au avut ca scop principal conştientizarea cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, 2021 fiind anul în care mesajul constă în angajamentul de renunțare la fumat.

 Beneficiile renunțării la fumat

Fumatul este responsabil pentru 8 milioane de decese anual. Studiile efectuate în perioada pandemiei Covid-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziție mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de Covid-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunțarea la fumat. Din anul 2019 până în prezent și în strânsă legătură cu pandemia, milioane de fumători au conștientizat importanța sănătății și riscurile la care se expun prin consumul de tutun. Potrivit CPECA Sălaj, beneficiile renunţării la fumat sunt: în 20 de minute din momentul în care se renunță la fumat, scade tensiunea arterială și ritmul bătăilor inimii; în 12 ore, scade nivelul monoxidului de carbon; de la 2 la 12 săptămâni, se îmbunătățește circulația arterială și crește capacitatea pulmonară; de la  o lună la nouă luni, se îmbunătățește capacitatea respiratorie și tusea tabagică se diminuează; într-un an, riscul de boală coronariană se reduce la jumătate; între 5 și 15 ani de la renunțarea la fumat, riscul de infarct este egal cu al unui nefumător; în zece ani, scade riscul de cancer pulmonar, esofagian şi alte cancere; în 15 ani, riscul de boală coronariană este identic cu al unui nefumător; crește speranța de viață odată cu renunțarea la fumat; persoanele care au suferit un infarct reduc cu 50 la sută șansele de a mai avea încă unul dacă renunță la fumat şi renunțarea la fumat crește fertilitatea și reduce riscul nașterii premature.

Şase ani – cea mai mică vârstă de debut a consumului de tutun

 La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, un procent de 58,3 la sută dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 40,8 la sută dintre aceştia declarând că au fumat şi în ultimele 30 de zile. Între cele două sexe, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul experimental de tutun: 67,2 la sută prevalenţa consumului în rândul populaţiei masculine, faţă de 49,4 la sută în rândul celei feminine şi o asociere pozitivă de intensitate slabă (φ(phi) = 0,181; p< 0,001). Segmentul cuprins între 25 şi 34 de ani prezintă procentele cele mai ridicate pentru cei trei indicatori de prevalenţă: 61,2 la sută pentru consumul de-a lungul vieţii, 46,8 la sută pentru consumul recent şi 46 la sută pentru consumul actual. Valorile foarte apropiate ale prevalenţei consumului din ultimul an, respectiv în ultima lună (46,8 la sută, faţă de 46 la sută) indică menţinerea într-o proporţie mare a comportamentului de consum a celor care au declarat consum de tutun în ultimul an. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost şase ani, iar media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1 la sută) dintre repondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 de ani, pentru 12,4 la sută apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani  – 12,4 la sută. Indiferent de perioada de timp considerată pentru analiza prevalențelor, în mediul urban se înregistrează valori mai mari, comparativ cu cele observate pentru populația din mediul rural (consumul experimental de tutun – 61,3 la sută, faţă 52,6 la sută; consumul de tutun în ultimul an – 44,2 la sută, faţă 36,3 la sută; consumul de tutun în ultima lună 43,3 – la sută, faţă 35,9 la sută).

Cele mai multe persoane fumează – în Bucureşti-Ilfov

În funcţie de regiune, cele mai multe persoane care au fumat în ultimul an sunt din Bucureşti-Ilfov – 53,6 la sută, urmate de respondenţii care locuiesc în zona de Nord-Est (43,3 la sută), zona de Nord-Vest (41 la sută) şi în zona de Vest a țării (40,1 la sută), în timp ce, cele mai mici procente s-au observat pentru populația din regiunea de Sud  -26,2 la sută. Pentru a proba necesitatea unei intervenţii, cei care au fumat cel puţin o dată în viaţă au fost întrebaţi dacă au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat şi despre consecinţele acestuia. Datele arată că 87,6 la sută  dintre aceştia au menţionat că nu au avut un astfel de dialog. Analiza răspunsurilor la această întrebare, în funcţie de mediul de rezidenţă al subiecţilor, arată o pondere mai mică pentru repondenţii din zona rurală (8,9 la sută faţă 13,9 la sută) de a solicita unui cadru medical informaţii referitoare la fumat și consecinţele asociate acestui comportament. Atitudinea faţă de fumat şi percepţia asupra consecinţelor acestuia au fost măsurate prin exprimarea dezacordului, acordului total sau parţial faţă de cinci afirmaţii. În timp ce 44,8 la sută dintre participanții la studiu în acord total cu afirmaţia potrivit căreia voința este principalul factor care influențează renunțarea la fumat, doar 18,5 la sută sunt total de acord cu aplicarea măsurilor coercitive (interdicția fumatului). Pentru a evalua riscurile pe care le implică fumatul, fiecare repondent a fost întrebat în ce măsură crede că proximitatea faţă de o persoană care fumează prezintă vreun risc pentru sănătate. În majoritate  – 72,3 la sută, repondenţii au fost de acord cu afirmația conform căreia fumatul dăunează sănătăţii celor din jur. La nivel individual, peste o treime, respectiv 35 la sută, consideră că fumatul a mai puţin de 10 ţigări pe zi nu reprezintă un risc pentru sănătate. În absenţa datelor de la cinci ţări (Danemarca, Luxemburg, Polonia, Slovenia şi Suedia), la nivelul Uniunii Europene, prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii variază de la 80,5 la sută în Franţa, la 45,1 la sută în Malta. Cu o prevalenţă de 58,3 la sută, România ocupă locul al IX-lea în clasamentul european.

One Thought to “Ziua Naţională fără Tutun. Mai nou, fumatul începe la şase ani”

  1. Bobita

    Greșit ! Fumatul începe din maternitate !

Dă-i un răspuns lui Bobita Anulează răspunsul