Schisma USL-istă

Tensiunile din USL au fost ţinute sub capac o bună bucată de timp. PNL-iştii au înghiţit cu greu impozitarea progresivă, numirea lui Kovesi şi, de fapt, toată înţelegerea lui Ponta cu Băsescu. Participarea primului ministru la Consiliul European, conferinţa pe agricultură a LAPAR (cu prezenţa lui Cioloş, Băsescu şi Constantin), până şi arestarea lui Becali, nu au putut elimina tema ruperii USL din subiectele de presă. Unele oportunităţi au fost ratate (scandalul Roşca Stănescu) însă oricând atitudini diferite în legătură cu revizuirea constituţiei, remanieri guvernamentale, privatizări, etc pot fi valorificate, în sensul ruperii USL. M-am referit în abordările anterioare, la adevăratele motive care fac imposibilă prelungirea existenţei USL. Cred, totuşi, că o aprofundare a subiectului este binevenită. Să analizăm actorii. PC-ul va conta atât timp cât Constantin este ministrul agriculturii. Chiar dacă imaginea ministrului nu este deloc rea, vorbeşte bine, documentat, însă răceala impusă interlocutorului din agricultură şi mai ales lipsa unei viziuni generale în care să încadreze măsurile punctuale, lipsa unei experienţe în domeniu etc., îl fac greu de adoptat de către marea familie a agricultorilor. La o eventuală înlocuire a sa cu deputatul Steriu (de exemplu), PC-ul ar reveni la 2-3%, atât cât poate susţine componenta mediatică a trusturilor de presă prietene. PNL-ul, având la centru o dictatură (ca aproape în orice partid românesc) a trecut la execuţia propriilor fruntaşi. Aceasta va cataliza acţiunea de dezvoltare a Mişcării Liberale care, în anumite condiţii, poate prelua stindardul politicii liberale. Cârcotelile din PNL, pe fondul îndepărtării de la resurse a structurilor executive coordonate de liberali, se amplifică, iar o rupere a USL poate deveni fatală pentru actuala echipă de conducere. La PSD lucrurile sunt şi mai încurcate. Linia Ponta (+ echipa)- Sârbu– Rus- Maior, sunt pe cale să perfecteze o construcţie care să aranjeze culoarele politicii româneşti pentru un lung viitor. Cu, cel mai probabil, George Maior candidat la prezidenţiale. Nu întâmplător Ponta, pentru a-i da asigurări lui Antonescu, repeta mereu şi mereu că el nu va candida (la prezidenţiale). Şi spunea adevărul. Atunci când răspunzi la întrebări pe care nimeni nu le pune, cu siguranţă poţi genera semne de întrebare. Nu neapărat pentru a rămâne loial înţelegerii cu Antonescu ci mai degrabă pe diferenţe în tactica procedurilor, Ponta a intrat în divergenţă cu grupul care l-a propulsat şi care-l susţine la guvernare. Inclusiv cu şeful senatorilor PSD, senatorul Sârbu. Această atitudine, dacă nu-şi revine, îl poate costa viitorul politic. Este curioasă atitudinea greilor PSD: Miron Mitrea şi Viorel Hrebenciuc. Aceştia, ajunşi vicepreşedinţi ai CD înafara dorinţelor tinerilor conducători, nu par angajaţi la vedere în marile aranjamente. Nici Năstase nu a dat semne ca ar fi interesat de evoluţia lucrurilor. Şi totuşi, în orice condiţii, ei nu vor sta pasivi în cazul unei schisme în USL. Poate nu întâmplător se vorbeşte tot mai accentuat în presă despre relaţiile lui Hrebenciuc cu Voicu, Becali, Haisam etc. sau de procesele ”în aşteptare”. Revenind la motivaţiile adevărate care vor genera schisma în USL, acestea sintetic ar putea fi structurate astfel:1) alegerile europarlamentare ce vor determina aportul dreptei/stângii din România la familiile europene de care aparţin; 2) alegerile prezidenţiale vor putea genera o (nouă?) echipă de guvernare şi o altă structură politică în vederea alegerilor parlamentare din 2016; 3) construcţia viitoarelor culoare politice după alegerile din 2016; 4) Creşterea şi consolidarea rolului României în viitoarea construcţie europeană (după 2014). Cel puţin în ce priveşte primele trei puncte amintite, bătălia va fi pe viaţă şi pe moarte. Nu pot exista prietenii şi aranjamente între adversari. Nu poate exista USL! Evident că în acest joc există interese şi implicaţii puternice dinafară. Ca întotdeauna în istoria noastră. Poate, până la urmă, şi-n ţara lui Ro-Bingo lucrurile o vor lua pe un făgaş normal!

Alexandru Lapusan

Alte articole

Leave a Comment