Rătăciți în pandemie

O stare de nemulțumire generală accentuată în ultima perioadă, cu siguranță din cauza pandemiei, a cuprins pe mai toată lumea. Covidul și restricțiile aduse odată cu și de el a destabilizat emoțional. Nemulțumirea, frustrarea, sentimentul de neputință, ignorarea propriilor nevoi, temerile legate de prezent și viitor, ne-au construit parcă un mediu anxios. Iar anxietatea se vindecă odată cu conștientizarea acestor capcane toxice, pe care cred că ni le întindem singuri. Sub asediul ei am ajuns să ne focusăm doar pe aspectele nefavorabile ale unei situații sau ale unei întâmplări și să anticipăm doar evoluții negative ale lucrurilor din jur. Actorii, oamenii, din toate domeniile de activitate sunt nemulțumiți. Nu știu dacă în ultima perioada am văzut vreo persoană mulțumită de ceea ce se petrece în societatea de astăzi: medici, profesori, preoți, polișiți, vânzători, muncitori etc. La modul general, nimic nu este bine și chiar dacă este bine, ceva rău se poate întâmpla oricând. Suntem atât de vulnerabili și unii recunosc acest lucru, alții nu. Nici chiar un job, un salariu bun, o mașină bună și o casă mare nu mai sunt motive de satisfacție în perioada pandemică. De ce? Pentru că mașina poate fi oricând mai bună, casa poate fi oricând mai mare și oamenii o pot duce așa până în pânzele albe. Mereu e loc de mai mult, mai bine, mai special. Pe măsură ce adunăm tot mai multe posesii, în loc să fim mai fericiți, nu facem altceva decât să ridicăm ștacheta. Cumpărăm tot mai multe, fără  a ne apropia de nimic. Drumul de la ambiție acută la materialism cronic este scurt atunci când nu ne mulţumim deloc cu ceea ce avem. Viața poate deveni tot mai nefericită, iar stima de sine poate suferi tot mai tare, la fel ca și relația de cuplu sau relațiile sociale afectate prin izolare. Un strop de recunoștință nu doar că oferă răgazul de a ne bucura puțin de propriile realizări, dar ajută să uităm de toate lucrurile pe care încă nu le avem. Cert este că nu trebuie să subestimăm ceea ce avem doar pentru că dorim ceea ce nu avem. Ceea ce poate mulți au acum a fost odinioară printre lucrurile la care doar visau. Un lucru este sigur: veșnica nemulţumire și goana nebună după tot mai mult obosește, consumă timpul și nu lasă loc satisfacţiei. Banii nu pot aduce fericirea atunci când fericirea în sine nu este niciodată suficientă. Acum, până la finalul pandemiei, chiar și după, concentrarea atenției, într-un mod pozitiv, către cei din jur este benefică pentru sănătate. Dacă ne-am dorit mereu să dezvoltăm abilități noi, paradoxal, această perioadă este un moment bun: putem învăța o limbă străină, un instrument muzical, ne putem explora talentul gastronomic sau putem încerca diverse reparații prin casă.

Alte articole

Leave a Comment