Omul, haina şi caracterul

Mereu auzeam în jurul meu, încă de mic copil, cum că “nu haina îl face pe om”. De-a lungul timpului s-a dovedit că prima impresie contează, iar ţinuta “la patru ace” impresionează. Am încercat să trec, de multe ori, dincolo de aspectul şi de calitatea ţinutei, să observ privirea şi atitudinea celor îmbrăcaţi la ”patru ace”. Am remarcat că omul, în ţinută diferită şi în situaţii diferite, e acelaşi om – domn. Se vede clasa, educaţia şi bunul simţ indiferent dacă poartă sacou sau bluză de trening. Zilele trecute, în piaţa din centrul oraşului, printre zecile de vânzători, se afla o bătrânică care se chinuia să-şi vândă marfa, vreo trei – patru sticle de lapte. Era spre orele după-amiezii şi, disperată că rămâne cu marfa pe stoc, a început să întrebe clienţii care treceau prin dreptul ei dacă doresc să cumpere “lapte proaspăt”. În zonă, o doamnă prezentabilă, îmbrăcată “la patru ace”, aranjată şi dichisită, nu i-a spus nimic bătrânei după ce a ofertat-o. S-a uitat la ea lung şi apoi şi-a întors capul spre “colega” cu care venise la piaţa. “Ce miros îngrozitor! Cum să cumpăr de la una ca asta?”, spunea doamna, vizibil deranjată. Câteva secunde mai târziu, aceeaşi bătrânică deznădăjduită, se adresează unui alt client – modest îmbrăcat. Acesta s-a uitat la biata femeie, i-a zâmbit şi i-a mulţumit pentru ofertă. A mers mai departe în căutarea produselor pe care vroia să le cumpere, fără a remarca, în auzul tuturor, mirosul din zonă. Atitudinea celor doi cilenţi de la piaţă şi implicit a vânzătoarei mi-a redus în minte acel cunoscut slogan – “nu haina îl face pe om”. De multe ori o haină frumoasă este purtată de oameni nu tocmai “frumoşi”. În spatele ţinutei, care impresionează, mai devreme sau mai târziu se observă caracterul.

Alte articole

Leave a Comment