Nimic nou sub Soare

Paul Beldi Ladislau

”Istoria se repetă ciclic și în spirală”. Mai ales Istoria noastră… Noi, de-a lungul istoriei noastre zbuciumate, am fost mereu asupriți și dezbinați… Domnitorul Mihai Viteazul, în anul 1600, cu ajutorul sabiei, a făurit Unirea celor trei principate românești. Totul a durat doar un an (!)… Și au mai trebuit să treacă încă 258 (!) de ani, pentru ca în anul 1859, pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza să se înfăptuiască o altă Unire. La-nceput, a fost o ”Unire” formală, cu două capitale și două guverne. Și o Românie feudală, întunecată… Prin reforma agrară din 1864, domnitorul a împroprietărit țăranii și astfel, a desființat orânduirea feudală. A fost însă izolat de către biserică, boieri și partidele politice… Ca să poată guverna, domnitorul s-a înconjurat cu funcționarii publici ”loiali”, adică, un fel de ”tehnocrați” de astăzi!… Această ”camarilă” lacomă a sifonat însă banul public la cote inimaginabile, îndeosebi la lucrările de infrastructură. Exact precum fac și astăzi ”regii asfalturilor”!… Împotriva domnitorului s-a format o ”monstruoasă coaliție”. Așa cum s-a format și se mai formează și astăzi, în politica dâmbovițeană ”monstruoase coaliții”!… Pe 26 februarie 1866, domnitorul Cuza a fost silit să abdice. România era pe punctul de-a se prăbuși din nou, mai rău decât a fost în feudalism. Adică, la fel ca astăzi, când zicem că: ”era mai bine în Comunism!”… Salvarea României a venit pe 10 mai 1866, când politicienii au adus la conducerea țării un prinț german. Numele său real a fost Karl Eitel Friedrich von Hohenzollern-Sigmaringen. El a ajuns primul Rege al României, cunoscut sub numele de Carol I. A domnit 48 de ani! România a fost astfel salvată. Și-a câștigat independența, economia s-a redresat, au apărut instituții specifice unui stat modern. Regele a vegheat, a domnit, dar NU a condus! I-a pus pe alții să conducă și… să conducă Bine!… Doamne, ce mare nevoie am avea din nou de un astfel de conducător neamț! Un neamț care să fie mai român decât românii!… Bat la ușă, în curând, alegerile prezidențiale. Actualmente, România din nou este în recensiune și are nevoie de un ”Salvator”. Pe lista prezidențiabililor s-a înscris și un neamț, pe lângă celelalte nume arhicunoscute. Numele lui este Klaus Iohannis. Trăiește în Sibiu. Este Primarul acestui oraș european de 14 (!) ani. A fost profesor și inspector școlar. Este mai deosebit față de toți ceilalți… Este plăsmuit parcă dintr-un alt ”aluat”. Este rigid, zgârcit la vorbă. Calm și molcom. Ardelean de-al nostru!… Dar faptul, că el NU este precum toți ceilalți ”prezidențiabili”, sunt exact reproșurile adversarilor săi politici… Și faptul că are șase (!) case în Sibiu, deși… alți prezidențiabili, precum ”doctorul” Victor Viorel Ponta, are opt (!) case. Și nu la Sibiu, ci la București! Astfel, lupta devine acerbă în privința ”caselor”… Făcând abstracție de toate, un singur gând mă încearcă: oare, Istoria chiar se repetă ”ciclic și în spirală”??… Nu știu. Vom mai trăi, poate, și vom mai vedea!…