Nesimţirea urăşte florile

Micul Zalău suferă, în continuarea vieţii lui mereu încercate de greutăţi şi lipsuri, de pe urma nepieritoarei nesimţiri a unor cetăţeni. Ştiu că acest subiect a ajuns să vă plictisească; suntem, la nivel de municipiu, precum un bolnav care înghite antibiotice şi când nu trebuie: parcă nimic nu mai are efect asupra acestor suferinţe prin care trece municipiul nostru din cauze care nu ţin nici de investiţii, nici de autorităţi, ci depind direct de noi şi de felul în care ne comportăm. Municipalitatea a început să cureţe ceva mai bine oraşul, oamenii care mătură şi cei care au grijă de spaţiile verzi sunt aproape zilnic prezenţi pe străzi, cel puţin pe arterele principale. Au apărut şi florile pe spaţiile care până ieri erau acoperite cu pământ răscolit.

În zona muzeului şi a halei agroalimentare, acolo unde abia au fost plantate florile, spaţiile sunt deja sufocate de hârtii şi ambalaje. Cum poţi să arunci o hârtie (vorbim de hârtii sănătoase, nu de un bilet de autobuz) acolo unde, cu doar o zi în urmă, nişte oameni au muncit, au curăţat, au săpat şi au plantat flori tocmai ca tu, cetăţean care te deplasezi prin oraş, să ai parte de o privelişte nu doar demnă de o reşedinţă de judeţ, ci una care să-ţi facă ziua mai frumoasă şi drumul ceva mai colorat? Văd cetăţeni care aşteaptă la trecerile de pietoni şi lasă să cadă din mâini, fără nicio jenă, resturi din ceea ce consumă, ambalaje, pachete goale de ţigări.

Desigur, nici oraşul nostru nu dă pe dinafară de prea multe coşuri de gunoi stradale, iar aceasta este o problemă pe care noi am ridicat-o în mai multe rânduri. Însă chiar şi aşa, ca să arunci pe trotuar, pe spaţiile verzi ori să “plantezi” în gardul viu hârtii, peturi de suc, cutii de bere ori alte gunoaie, ai nevoie de o imunitate desăvârşită în faţa bunului-simţ. I-am rugat pe cei responsabili să găsească o soluţie cât mai urgent posibil, pentru ca acest obicei din cauza căruia suferim toţi să fie măcar diminuat, dacă nu poate fi stopat. Consilierii locali se uită pe pereţi la şedinţele de consiliu local şi niciunul dintre ei nu deschide vreodată acest subiect, să spună în plen, de faţă cu toată lumea – primar, vice, presă şi directorii din primărie, la ce soluţii s-a gândit. De la instalarea de camere de luat vederi şi până la un table cu amenzi care să usuce, la propriu, buzunarul nesimţiţilor.

Măcar în zonele centrale, în zonele strategice ale municipiului. Nu putem pune o santinelă de la Poliţia Locală la fiecare sută de metri din municipiu. Şi ei sunt puţini şi, până la urmă, chiar nu-i plătim în acest scop, ei au alte îndatoriri chiar dacă din când în când mai fac şi acest lucru. Nu putem să spargem în capul primarului, al celor de la DADP ori Citadin, mereu şi mereu, aceste consecinţe care ni se aştern zi de zi sub nas. Nu putem să arătăm cu degetul către ei, zilnic, atâta timp cât, la câteva minute după ce o mătură trece pe o stradă, vine omul junglei şi dă cu hârtia ori ţigara de pământ, eventual mai trage şi o înjurătură cu destinaţia Primărie, cum că “ai naibii să fiţi, că atâta mizerie e în oraşul ăsta…”. Nu vă mai îndemn să coborâţi, luni dimineaţa, de sus din Brădet către centru. Să priviţi pe viu şi obiectiv cum arată spaţiile verzi, gardurile vii, părculeţul din Brădet, staţiile de autobuz. Cum arată Centrul, Dumbrava Nord ori Păcii.

Cât gunoi aruncat de oameni care nu vor în ruptul capului să facă un pas către înţelegere, către civilizare. Nicio metodă nu funcţionează mai rapid şi mai bine decât cea menită să-i ardă crunt la buzunare pe aceşti oameni. Iar vina consilierilor locali, a celor care pot propune şi întocmi un proiect de hotărâre prin care amenda pentru aruncatul gunoiului pe jos ori în alt loc decât pubela (vezi nenumăratele cazuri în care locatarii aruncă gunoiul menajer în coşurile stradale) să fie nu mare, ci uriaşă. Cât un salariu. Pentru că altfel, vedem bine, chiar nu se mai poate. Iar dacă neşimţirea a ajuns să pătrundă şi printre straturile de flori abia aşezate sub soare, cu muncă, cu sapa şi cu un efort mare din partea oamenilor dar şi al municipalităţii, atunci avem toate motivele să le cerem celor care vin la şedinţele lunare de Consiliu Local să mişte ceva în acest sens. Că în rest, de reprezentaţii bisericeşti, manifestări inutile şi alte proiecte, vedem bine că mereu există timp, bani şi vot fără crâcneală din partea tuturor.

Degeaba punem panseluţe, copăcei, trandafiri şi gazon nou, dacă neamul prost întâlneşte fericirea doar atunci când îşi bagă picioarele în munca unora şi în banii noştri. Domnilor consilieri locali, v-am ales, v-am pus acolo, sunteţi mulţi şi a trecut un an de când vă rugăm să faceţi ceva pentru curăţenia acestui oraş, de departe cea mai murdară capitală de judeţ din Transilvania! Poate că a sosit timpul să faceţi uz de puterea decizională pe care o aveţi, altfel, veţi merge înainte aşa cum au mers autorităţile de 20 de ani încoace, cu indolenţă şi sictir, aşteptând mila Domnului şi sfânta zi de salariu.

Alte articole

3 Thoughts to “Nesimţirea urăşte florile”

  1. Gghhgjj

    Sa fie amendati si cei care murdaresc peretii blocurilor cu acele pocituri numite ,,graffiti ,,!!!!!

  2. Anonim

    Nesimtirea celor de la citadin omoara si pomii fructiferi. Admirati ce au mai lasat din ciresul mandru de la coltul magazinului europan de pe str Clujului.

  3. Anonim

    vai de tara asta!

Leave a Comment