Consilierul de sus şi cetăţeanul de jos

Îndrăznim să-i sfătuim (de bine, ca de fiecare dată) pe cei proaspăt instalaţi în scaunele primăriilor şi ale consiliului judeţean să evite, măcar pentru început, să se “dumnezeiască”. Nici n-au început bine primele conferinţe de presă şi şedinţe de Consiliu Local, că aleşii celei mai mari primării din judeţ i-au ridicat în straturi înalte pe consilierii locali – cei care compun un subiect faţă de care zălăuanii au dezvoltat, de mulţi ani, o alergie urâtă. Zic edilii noştri: “cum vor spune consilierii” “să vedem ce vor decide consilierii” “va fi supus votului consilierilor, ei vor decide” “părerea consilierilor”, “vom pune pe masa consilierilor” etc.

La fel şi pe la primele şedinţe de CL din municipiu dar şi de prin judeţ, tot o laudă şi-un ridicat în slăvi, de zici că s-au coborât îngerii pe Pământ şi o mare binecuvântare ne-a lovit pe toţi, în moalele capului. Nimic incorect sau rău-voitor: până la urmă ei – cu ajutorul celor de specialitate – pun pe hârtie, decid, ei votează, ei stabilesc cum se va cheltui banul public, ei vor spune cum amenajăm, ce construim, ce zugrăvim, cum distrăm cetăţeanul. Ei stabilesc cum vor face zălăuanului, şimleuanului, sau oricărui alt locuitor din comunele judeţului, viaţa mai frumoasă sau, după caz, mai urâtă. Iar asta este fireşte valabil pentru toate localităţile din judeţ. Mă întristează totuşi, ca cetăţean, să ştiu că totul în oraşul sau comuna X – că e ban european, că e banul nostru, muncit şi dat lor, la ghişeu, ca taxă şi impozit, indiferent despre ce vorbim, “mini – Dumnezeii” decid după chipul, dorinţa, gustul sau mintea lor, exclusiv. Nu e ceva ilegal, departe de mine ideea aceasta.

Dar, înainte de toate, lumea este acut nelămurită cu privire la competenţele acestor oameni – consilierii locali. Avem toate profesiile Pământului în consiliile locale şi în cel judeţean, însă pregătirea şi experienţa consilierilor, strict pe această funcţie, necesare şi vitale pentru viitorul unui ţinut, lasă, dacă nu de dorit, cel puţin de întrebat. Vreau să-i rog pe aleşii noştri să mai ia peria de pe domnii consilieri, pentru că ei fac ceea ce au făcut şi ceilalţi. Vin, citesc, mai cască, se mai scarpină, mulţi habar nu au despre ce e vorba în propoziţie şi finalul e mereu acelaşi – votează sau nu, bineînţeles şi în funcţie de fesa politică ce trebuie scărpinată. Unii fac bine şi competent ceea ce trebuie să facă, alţii…Dumnezeu cu mila, ca să nu o spunem şi pe aia dreaptă, constatată de orice ochi, fie el şi neavizat, unii habar nu au ce caută acolo, d eproiecte şi pentru ce votează, nici n-are rost să mai povestim. Pe cetăţean însă, nu-l întreabă nimeni nimic. Se mai mima în trecut câte o dezbatere publică dar ne întrebăm cu toţii: oare câţi cetăţeni ştiu şi au acces la aceste dezbateri, câţi au internet, câţi ştiu prin ce cotloane să caute, acolo, pe site-ul municipalităţii sau al judeţului, să vadă şi să ştie ce urmează să se întâmple în oraşul sau comuna lor? Iar dacă cineva reuşeşte, ce poate face? Cetăţeanul e mereu ăla care află ultimul. Este nevoie de o nouă abordare a relaţiilor pe care primăriile, dar şi Consiliul Judeţean şi Prefectura, le au cu omul de rand. Întrebaţi oamenii ce vor, ce simt, cum trăiesc! Dacă nu e posibil ceea ce vor, pentru că, da, sunt şi acestea situaţii destul de frecvente, explicaţi-le “verde-n faţă” şi mai puţin prin communicate sterpe, băţoase şi cu iz comunist, pe care, sincer, nu le îndrăgeşte nimeni. Aşa cum există “da”, există şi “nu”, până la urmă nu totul poate fi posibil sau realizabil, banii sunt limitaţi, posibilităţile, uneori, la fel.

Oamenii trebuie să înţeleagă exact ce se întâmplă şi să nu interpreteze în fel şi chip un motiv pentru care, de exemplu, un proiect nu poate fi realizabil. Însă înţelegerea oamenilor trebuie căutată în ochii lor, nu pe internet sau pe site-uri. Până una alta, domnii consilieri nu au niciun merit, ci doar nişte privilegii cu care s-au trezit fiecare dintre ei, peste noapte, în poşete sau genţi. Sunt oameni simpli, ca şi noi, nu-s de aur, nu-s genii, nu excelează în ale administraţiei, ca să nu spun că mulţi dintre ei sunt pafarişti total, adică habar nu au de ce şi pentru ce au ajuns acolo. Vrem să fim şi noi, în felul nostru, parte din Consiliul Local. E locul nostru, ăsta în care ne trăim vieţile, fie că locul e la Zalău, Sîg sau Fodora.

Faceţi în aşa fel încât lumea să nu vă urască aşa cum s-a întâmplat în cazul celorlalţi. Deja râca politică a început să roadă interesul cetăţenesc, cu simţ de răspundere… iar acest lucru s-a văzut în prima şedinţă de Consiliu Judeţean. Toţi aleşii şi realeşii trebuie să ştie că o lecţie neînvăţată se repetă la nesfărşit; iar dacă începm, iar şi iară, aşa, atunci nu e de bine! Oamenii au nevoie de cuvinte simple, nu neapărat frumoase şi, mai ales, de promisiuni ţinute. De sinceritate şi deschidere. Imaginea funcţiei de consilier – local sau judeţean-  are nevoie de o reabilitare urgentă şi de o abordare, mai ales în faţa oamenilor, total diferită faţă de ceea ce s-a practicat până acum. Aşa cum arătaţi acum, preţioşi şi botoşi, acolo pe scaunele cele noi, nu mai impresionează pe nimeni. Pentru că şi noi suntem supăraţi de decenii aici, şi pe nimeni nu a durut nici în cot de supărările şi dramele noastre. Interesul politic a fost “alintatul” judeţului în timp ce omul simplu, de la sat sau oraş, a înghiţit gogoşile celor de la putere sau a înghiţit în sec atunci când până şi gogoşile acelea penibile au râncezit.

 

Alte articole

One Thought to “Consilierul de sus şi cetăţeanul de jos”

  1. Andrei

    Felicitari pentru articol, ai perfecta dreptate! Habar nu au unii, mai ales unele ce se discuta la sedinte, isi etaleaza tinuta, coafura, bijuteriile, posetele si cam atat.. Ai dreptate ei nu au inca nici un merit, numai privilegii, au figuri de consilieri de parca ei sunt buricul pamantului. Si sa nu uitam ca un om fara nici o pregatire in domeniul in care este repartizat nu face performanta, ma refer la noii consilieri.

Leave a Comment