1: „Contractul de muncă ar trebui să fie dezbătut în Parlament, pentru că este unul de o importanţă majoră pentru cei circa 5 milioane de angajaţi şi nu să fie asumat prin răspundere guvernamentală, într-un gest politicianist. I-am transmis primului ministru că nemulţumirea este şi la nivelul agenţilor economici. O mare firmă de construcţii a anunţat CNS Cartel Alfa că sponsorizează acţiunile sindicale cu 3 tone de pietre” (Bogdan Hossu).
2: „Flexibilizarea pieţei muncii, aşa cum este ea propusă prin modificarea Codului Muncii, nu va aduce locuri de muncă de pe piaţa neagră, ci va duce la dispariţia multor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată şi înlocuirea lor cu contracte pe perioadă determinată, la dezavantajarea angajaţilor din rândul tinerilor şi al femeilor şi, probabil, la scăderea veniturilor bugetare” (Liviu Voinea).
3. „Prin legea 130/1996, acest contract colectiv naţional rămâne în vigoare. Nu se pierde nimic din puterea acestor lideri sindicali, deşi am propus şi am negociat timp de 3 luni o modificare de substanţă (…) Acest Cod al muncii, din păcate, nu le afectează interesele” (Ioan Botiş).
Discuţiile (dezbaterile?) despre proiectul de modificare a Codului Muncii ne-au arătat, din nou, ce înseamnă dialogul (social?) în România. Sindicatele strigă că noul Cod e împotriva salariaţilor. Guvernul zice că nici vorbă, „este făcut pentru ca românii să-şi poată găsi mai uşor un loc de muncă” (Emil Boc). Toate confederaţiile sindicale reprezentative pornesc proteste împotriva Guvernului. Guvernul îşi asumă răspunderea. În 8 Martie. Între timp, vreo 15 lideri sindicali importanţi sunt verificaţi la averi.
Scandal. USL (PSD şi PNL) anunţă depunerea unei moţiuni de cenzură după asumarea răspunderii. Vom avea alegeri anticipate în aprilie? Păi, nu prea, zic PD-L, UDMR şi UNPR. Aşa că sunt şanse (pentru ei) ca Guvernul Boc V să rămână în funcţie. Dacă nu cumva, între timp, se vor întâmpla ceva surprize în urma luptelor pentru putere din principalul partid de guvernământ.
Între timp, în ţară, mai ales în instituţiile bugetare, se lucrează pe rupte. De dimineaţa până seara. Discuţiile (dezbaterile?) serioase despre Codul Muncii rămân pentru altă dată.
