1 aprilie sărbătoresc

Daniel Săuca
1 aprilie ar fi Ziua Păcălelilor. Și în România. Țara unde, de altfel, mai tot timpul, ai „impresia” că ești păcălit. De unii, de alții. Chiar și de tine însuți. În 1 aprilie s-ar fi creat simbolul dolarului american ($). Tot în 1 aprilie, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei ar fi fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris. De Ziua Păcălelilor, William Wrigley ar fi înființat compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele. Interesant, de 1 aprilie, în 1919, România ar fi trecut la calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), astfel că ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou). Ciudat, nu ar fi păcăleală, în 1 aprilie 1921 s-ar fi înființat Opera Română din București. Nu ar fi păcăleală nici fondarea, în 1 aprilie 1976, a companiei Apple Computers, în Silicon Valley. Tot în 1 aprilie, 2001, Olanda ar fi devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex. Și tot Olanda, în 1 aprilie 2002, ar fi devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată. N-ar fi păcăleală nici constituirea, în aprilie 2003, la Sfântu Gheorghe, a Mișcării Civice Maghiare. Datele de mai sus, și altele, pot fi consultate, analizate, criticate de oricine în spațiul (mai mult sau mai puțin) virtual. Povestea, morala, poanta e că în lume, de-a lungul minunatei și totodată mizerabilei existențe a omului, s-au întâmplat multe alte lucruri mai importante decât păcăleli (mai mult sau mai puțin reușite, hazlii). În 1 aprilie, de pildă, își sărbătorește ziua de naștere cel mai important, serios poet din Sălaj, Viorel Mureșan (La mulți ani! și din acest colț de pagină). Și apoi, eu unul m-am cam săturat de ironii acide, de răutatea (violentă) prin râs, de bătaia de joc, de așa-zisul umor ce se revarsă, pestilențial, de pe ecranele televizoarelor patriei. Un test al sănătății (morale, spirituale) ar putea fi și modul în care râdem. Nu e nicio păcăleală, din păcate: un „brand” al nostru (sau al vostru) stă în cantitatea (incomensurabilă) de bancuri emisă. La bancuri suntem „tari”! Și de 1 aprilie sărbătoresc! Când nu ar avea rost să fi serios. Într-o țară „neserioasă”…

Leave a Comment