Ne paște sărăcia: piața muncii în scădere, previziuni economice sumbre  

Cel puțin un milion de români s-ar putea întoarce în sărăcie, planurile de majorare a cheltuielilor publice în viitor ar trebui reconsiderate, iar Guvernul ar putea avea nevoie de peste 116 de miliarde de lei suplimentari pentru acoperirea cheltuielilor în 2020: acestea unt doar câteva dintre estimările mai multor studii de specialitate publicate pe site-ul Academiei Române, care analizează în diverse ipoteze şi sub diverse aspecte impactul pandemiei de coronavirus şi al crizei economice asociate asupra economiei şi societăţii româneşti. În România există circa 7 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau de excluziune socială. Creșterea accelerată și crearea locurilor de muncă noi nu au reușit să reducă numărul persoanelor sărace și excluse social decât cu un milion în patru ani (din 2013 până în 2017). În schimb, pandemia de COVID-19 și efectele crizei economice estimate pentru lunile următoare pot readuce aproximativ un milion de persoane în stare de sărăcie, mai ales că această categorie nu desfășoară o activitate intensă și, de cele mai multe ori nu e angajată în locuri de muncă bine plătite și cu contracte de muncă cu normă întreagă încheiate pe perioadă nedeterminată, potrivit studiului „Vulnerabilități ale pieței muncii și ocupării în contextul pandemiei de COVID-19. Posibile soluții”, coordonat de dr. Luminița Chivu şi dr. George Georgescu. Cele mai afectate persoane afectate de criza economică asociată pandemiei de COVID 19 vor fi cele din grupa de vârstă 25 – 49 de ani, unde se află în risc de sărăcie sau excluziune socială aproape 2,5 milioane de persoane, adică 35 la sută din totalul celor 7 milioane persoane sărace.

Previziuni sumbre pentru a doua jumătate a anului 2020 şi 2021

Pe de altă parte, studiul „Evaluări ale impactului macroeconomic al COVID-19” – coordonat de academicianul Lucian Liviu Albu şi publicat pe site-ul Academiei Române – precizează că pentru comerțul exterior unul dintre cele mai afectate domenii din România, conform prognozei CE, se estimează un recul sever, fiind anticipată o scădere de 12,8 la sută pentru export și de 14,4 la sută pentru import, după care însă va urma o relansare rapidă în 2021 (+9,9 la sută și respectiv +9,8 la sută). Alți indicatori macroeconomici afectați vor fi: datoria publică (un spor semnificativ de la 35,2 la sută din PIB, în 2019, la 46,2 la sută în 2020 și 54,7 la sută în 2021); deficitul bugetar (-9,2 la sută în 2020 și -11,4 la sută în 2021); șomajul (de la 3,9 la sută în 2019 la 6,5 la sută în 2020); investițiile (scădere prevăzută de -15 la sută în 2020, după care ar urma o creștere insuficientă de +5 la sută în 2021).

Guvernul a majorat suma limită cu care statul se poate împrumuta

În acest context, spun autorii studiului, surplusul operațional ar fi trebuit să fie la nivelul anului 2019 de peste 9 la sută din PIB pentru a încheia pe zero bugetul consolidat și a reduce datoria publică. “Planurile de majorare a cheltuielilor publice în viitor, în contextul crizei economice generate de criza sanitară, ar trebui reconsiderate, întrucât acestea ar duce la nevoia de creștere a surplusului operațional cu încă 4-5 puncte procentuale, indicând o nevoie de venituri suplimentare de 13-14 la sută pe an pentru acoperirea tuturor necesităților, şi aceasta în ipoteza neangajării unor noi împrumuturi.

În ceea ce privește nevoia de finanțare a guvernului în 2020, considerând deficitul bugetar și ratele de capital existente, aceasta ar fi de aproape 116 miliarde de lei pentru întregul an, din care rate de capital reprezintă 44 de miliarde de lei, mai arată autorii studiului. Considerând rezultatele din primul trimestru și extinderea după declanșarea crizei sanitare, guvernul ar mai avea nevoie, în perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2020, de cel puțin 87,4 miliarde de lei (aprox. 18 miliarde de euro) pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, aceasta în contextul în care veniturile ar fi realizate la nivelul programat. În continuare, Guvernul se împrumută, dobâda fiind cea mai mare pe care un stat din UE o plătește (aproximativ 4,83 la sută, media celorlalte țări fiind de sub 3 la sută). Executivul a dubla, zilele trecute, pragul până la care se poate împrumuta în acest an: 41 de miliarde de euro Guvernul a majorat printr-o hotărâre de guvern suma-limită la care statul se poate împrumuta anul acesta de la 86,9 miliarde de lei la 41 de miliarde de euro sau echivalent euro din orice valută. Este clar că Finanţele văd depăşirea cu mult a necesităţilor de finanţare din 2020, adică ceva mai mult decât dublu faţă de programul iniţial. Majorarea a fost făcută în contextul epidemiei de coronavirus. Acestor previziuni economice care vor veni pe cale de consecință în urma teribilei pandemii de coronavirus i se vor adăuga șomajul masiv, migrația forței de muncă românească spre alte state, falimentul unor mici afaceri, mai ales a celor din domeniul restaurantelor, barurilor, cluburilor ori hotelurilor”. Mai mult, la nivel național, oferta locurilor de muncă, în primul trimestru al anului, a fost mai săracă cu aproape 50.000 de joburi.

Venituri tot mai mici în buzunarele sălăjenilor

Sălăjenii o duc tot mai greu de la o lună la alta, în special cei care lucrează în domeniul privat, iar greutățile devin tot mai apăsătoare pe măsură ce coborâm pe “panta” Covid-19. Toate aceste greutăți financiare se așază în această perioadă peste situația economică grea prin care întreaga țară trece, iar perioada următoare, după cum anunță analiștii, va fi și mai grea. Noile cifre vin, iată, în contextual în care nici la debutul pandemiei, statisticile salariale sălăjene nu arătau prea bine. Câștigul salarial în luna februarie la nivelul județului Sălaj a scăzut comparativ cu luna anterioară. Cel puțin asta indică un ultim raport remis de Direcția Județeană de Statistică (DJS) Sălaj cu privire la ”Principalii indicatori economico-sociali, ai județului Sălaj, în luna februarie 2020”. Potrivit sursei citate, câştigul salarial mediu nominal brut, în luna februarie 2020, a fost de 4.235 de lei/persoană, mai mic cu 19,2 la sută față de câştigul salarial mediu nominal brut pe economie, iar cel net de 2.639 lei/persoană, mai mic cu 17,6 la sută față de câştigul salarial mediu nominal net pe economie. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net pe total județ şi indicele prețurilor de consum pe total țară, în luna februarie 2020, a fost de 101,7 la sută față de luna ianuarie 2020 şi de 98,8 la sută față de luna februarie 2019. Statistica pe luna februarie este ultima pusă la dispoziție de DJS, urmând ca cele pentru martie și aprilie să fie comunicate în perioada următoare. Ne putem aștepta ca cifrele să arate mult mai rău în privința acestor două luni.

 

 

 

Alte articole

4 Thoughts to “Ne paște sărăcia: piața muncii în scădere, previziuni economice sumbre  ”

  1. Anonim

    Optimistul:
    – O să ajungem să cerșim!
    Pesimistul:
    – De la cine?

  2. Anonim

    Titlul articolului e blând! O să fie durere într-un viitor apropiat! Cu cei ce ne conduc , foști PD-L-listi a lui chiorul de Băsescu o sa murim de foame !!! O sa ajungem să ne dăm in cap ptr o bucată de pâine sau sa ne vindem organele!

    1. Anonim

      Începe cu creierul! Vezi dacă-ți dă cineva ceva pe el.

  3. Neamtul

    Venitul minim garantat trebuie introdus pentru cei fara venit,ma refer la o suma decenta din care poti trai daca nu face guvernul asta ori poti pleca din tara ori te ocupi de bijnita smecherii evaziuni etc in fond trehuie sa traiesti din ceva,asta e sistemul capitalist mizerabil in care traim legea junglei si cretinii de politicieni vorbesc de stat de drept egalitate bla bla bla

Leave a Comment