Află aici cum. Soluţia pentru milioanele de datornici la bănci
În România exista o singură hotărâre câştigate pentru o insolvenţă persoană fizică.
Este vorba de dosarul Nr. unic (nr. format vechi): 3499/1285/2011 aflat pe rolul Tribunalului Cluj.
MICLE DANIEL-IONEL Debitor
Soluţia pe scurt
Dispune deschiderea procedurii insolvenţei în formă simplificată împotriva debitorului M D I. Numeşte lichidator judiciar C.I.I. TERPE MARIA CRISTINA, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006. Stabileşte în sarcina debitorului obligaţia de a depune la dosarul cauzei actele şi informaţiile prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii. Stabileşte în sarcina lichidatorului judiciar obligaţia de a depune la dosar un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2006.
Cum vă puteţi apăra prin această procedură specială dacă sunteţi executat de către bancă?
În primul rând nu trebuie să aşteptaţi executarea silită. Procedura de insolvenţă persoană fizică în forma simplificată trebuie deschisă înainte de executare.
Cum putem depune o astfel de cerere?
În primul rând în România există mai multe proiecte de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, dar nici unul nu s-a transformat în lege.
Deci dacă depunem o cerere simplă pe legea insolvenţei în vigoare nr.85/2006 se va respinge ca inadmisibilă.
Există totuşi o soluţie?
Noi zicem că da.
Raţionamentul principal al tribunalului Cluj a fost aplicarea cu întâietate a legislaţiei europene faţă de cea naţională şi coroborat cu Legea insolvenţei 85/2006, specifică persoanelor juridice, vorbeşte şi despre cazul comercianţilor persoane fizice.
În cadrul Curţii Europene de Justiţie, supremaţia dreptului comunitar trebuie să fie generală şi absolută, regăsindu-se asupra ansamblului dreptului naţional, inclusiv şi asupra regulilor constituţionale. Curtea a arătat că normele interne ale unui stat, chiar şi cele de ordin constituţional, nu pot justifica neîndeplinirea de către state a obligaţiilor comunitare. Aceasta a susţinut ca prin contrast cu tratatele internaţionale obişnuite, Tratatul CE a creat propriul sau sistem juridic, care a devenit parte integrantă a sistemelor juridice ale statelor membre şi pe care tribunalele lor sunt obligate să-l aplice. Curtea a decis: „Prin crearea unei Comunităţi de durată nelimitată, având propriile sale instituţii, propria sa personalitate, propria sa capacitate juridică şi propria sa capacitate de reprezentare pe plan internaţional şi, cu deosebire, puteri reale provenind dintr-o limitare de suveranitate ori dintr-un transfer de puteri de la state la Comunitate, statele membre şi-au limitat drepturile lor suverane, deşi în domenii limitate, şi astfel au creat un sistem de legi care obligă atât pe naţionalii lor, cât şi pe ele însele.
Nici o regulă internă nu poate fi invocată in faţa tribunalelor naţionale împotriva dreptului creat prin tratate ca o sursă autonomă şi originală, fără să nu se piardă caracterul comunitar al acestuia, ceea ce înseamnă că în binomul drept comunitar-drept naţional primul termen este esenţial, un eventual conflict între regulile comunitare şi regulile naţionale urmând să fie rezolvat prin aplicarea principiului supremaţiei dreptului comunitar.
Tratatul CE are o prioritate superioară celei care aparţine legilor chiar ulterioare intrării sale în vigoare, el instituie o ordine juridical proprie, integrată celei aparţinând statelor membre, fiind direct aplicabilă resortisanţilor acestor state şi impunându-se organelor naţionale de jurisdicţie. Atât principiul priorităţii, cât şi cel al efectului direct au devenit parte a dreptului comunitar prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie.
Practic ce trebuie să faceţi
1.Puteţi depune direct cererea redactată de către un avocat specializat la Tribunalul de la domiciul dvs. Veţi primi un număr de dosar şi aştepta apoi adresa de comunicare şi apoi termenul.
2.Dacă instanţa consideră că trebuie lămurită va cere detalii prin adresa de comunicare.
În cerere trebuie să luaţi o lege a insolvenţei aplicabilă într-un stat membru UE şi jurisprudenţa CEDO.
Firmele pot să dea faliment, de ce nu şi oamenii?
De fapt, oamenii pot să dea şi ei faliment. Se poate în toată lumea civilizată şi în toată lumea care vrea să ajungă acolo. Se poate în SUA, în Marea Britanie, în Franţa, în Germania, în Japonia, şi de câţiva ani în foste ţări comuniste precum Polonia, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania (din 2013). De fapt se poate în toată Uniunea Europeană, cu excepţia României, Bulgariei şi Ungariei – unde se va putea, însă, cât de curând. O persoană poate intra în faliment/insolvenţă atunci când din veniturile sale nu îşi mai poate satisface creditorii. Datornicul poate cere protecţia tribunalului care va considera dacă falimentul este sau nu scuzabil.
Temeiul juridic va fi legea 85/2006 pentru procedura simplificată şi legislaţia europeană.
Noi considerăm că o astfel de cerere este admisibilă.
Dacă aveţi un proces pe rol puteţi solicita sub forma întrebărilor preliminare sesizarea de către instanţă la CJUE.
Soluţia cea mai bună este numărul 1 prin depunerea succesivă a astfel de cereri la instanţa competentă.
Cabinet de avocat Coltuc
www.coltuc.ro
av. COLTUC MARIUS
(P)
