Zeii grecilor pe monede. Artemis – Tauropolos, pe tetradrahmele provinciei Macedonia Prima

Abraham Dorin

După înfrângerea lui Perseu la Pydna în 168 I.e.n., Macedonia este împărţită de romani în patru regiuni, fără nici un fel de legătură între ele. Romanii instaurează în aceste regiuni un regim republican şi impun o serie de interdicţii care au ca scop slăbirea economică a Macedoniei, printre care se numără inerzicerea importului de sare, a exploatării pădurilor care furnizau lemn pentru construcţii navale şi interzicerea exploatării minelor de aur şi argint care reprezentau principalele bogaţii ale Macedoniei. Legată de această din urmă oprelişte este interdicţia de a bate monedă. După zece ani, ţara este în aşa măsură sărăcită încât temându-se de o răscoala, romanii permit redeschiderea minelor de aur şi emiterea de monedă din argintul exploatat. Aurul însă urma să fie predat romanilor sub formă de bare.
Dintre cele patru regiuni, Macedonia Prima şi Macedonia Secunda emit tetradrahme de argint, Macedonia Quatra emite piese de bronz, iar Macedonia Terţia nu emite monedă. Emisiunile cele mai numeroase sunt cele ale Macedoniei Prima, care dispune de bogatele mine de argint de la muntele Pangaion, precum şi de monetăria de la Amphipolis, cu excepţionala-i tradiţie tehnică şi artistică. Începutul activităţii monetare a Macedoniei Prima este marcat de o emisiune festivă din 158 î.e.n., foarte restrânsă ca număr de piese, purtând pe avers capul lui Zeus iar pe revers imaginea zeiţei Artemis Tauropolos, cu câte o torţa în fiecare mâna, pe un taur spre stânga. Urmează emisiunile care poartă pe avers bustul zeiţei Artemis Tauropolos iar pe revers măciuca lui Hercule într-o coroană de ramuri de stejar. Tetradrahmele provinciei Macedonia Prima alături de tetradrahmele insulei Thasos se îndreaptă masiv şi aproape exclusiv spre Transilvania, unde ele pătrund pe străvechiul drum comercial care trecea pe valea Argeşului şi Dâmboviţei prin pasul Bran, drum folosit din preistorie până în evul mediu. În timp ce Oltenia şi Moldova prezintă un număr neglijabil de tezaure sau descoperiri izolate din monedele amintite, iar cele din Banat par a fi ajuns acolo pe valea Mureşului din Transilvania, numeroasele descoperiri din câmpia Munteniei sunt legate în chip evident de drumul acestor monede spre Transilvania. Dar cum ele vin de la Marea Adriatică şi pătrund în Transilvania prin Banat, în această zona de trecere apar câteva tezaure şi descoperiri izolate. Ele confirmă că descoperirile monetare din câmpia Munteniei marchează drumul tetradrahmelor Macedonia Prima şi a celor Thasiene spre Transilvania.
Transilvania este singură parte a Daciei unde se emit imitaţii ale tetradrahmelor Macedoniei Prima şi unde aspectul tradiţional al monedelor dacice se modifică sub influenţă emisiunilor monetare ale Macedoniei Prima şi ale insulei Thasos. Sub influenţă tetradrahmelor Macedoniei Prima discul monedelor dacice propriu-zise îşi schimbă aspectul; apar aşa numitele emisiuni dacice cu pastilă mare şi schifate care se împart în două tipuri: tipul Hunedoara reprezentat prin tezaurele de la Bozeş, Cugir, Raduleşti, Sălaş, Temeşeşti şi tipul vest-transilvan reprezentat prin tezaurele de la Almaş, Chereluş, Feniş, Pecica şi Turda. Ce oferea Transilvania în schimbul tetradrahmelor Macedoniei Prima şi mai ales celor Thasiene? Probabil pe lângă alte produse de mai mică importantă, aur, sare şi sclavi. Aurul este de mult timp cunoscut ca una din bogăţiile mari ale Transilvaniei, iar sarea lipsea cu totul în Peninsula Balcanică.
Un pasaj din Strabo pare a confirma ipoteza în legătură cu sclavii, spune că Burebista i-a ridicat pe dacii „ticăloşiţi de necontenitele războaie”. Evident, Strabo priveşte dintr-o perspectivă istorică care cuprinde cel puţin câteva zeci de ani. Populaţia din câmpia Munteniei, de pe valea Dâmboviţei, Argeşului şi din jurul Bucureştiului, avea un rol important în aceste schimburi dintre sudul Dunării şi Transilvania, schimburi care erau foarte profitabile şi care explică prosperitatea aşezărilor din această zona şi mai ales a celor din împrejurimile Bucureştiului de astăzi. Cu deosebire grăitor în acest sens este numărul mare de descoperiri monetare şi mai ales de tezaure, multe din ele de proporţii impresionante, cuprinzând şi obiecte din metal preţios. Afluxul masiv de monede al Macedoniei Prima şi Thasiene spre Transilvania este însă doar una din manifestările unui complex proces polotico-economic prin care trece Dacia în a doua jumătate a sec. II î.e.n. şi prima jumătate a sec. I î.e.n. Menţionăm aici trei aspecte esenţiale ale acestui proces: orientarea vieţii economice în Dacia spre o dezvoltată economie monetară, apariţia unei crize a argintului în Transilvania în a două jumătate a sec. II î.e.n. şi o deplasare hotărâtă a centrului de greutate politic al lumii dacice spre Transilvania. Tetradrahmele Macedoniei Prima se numără printre cele mai bogate şi mai răspândite emisiuni monetare ale antichităţii. Cu toate că ele au jucat un rol însemnat în circulaţia monetară în Peninsula Balcanică şi în nordul Dunării, evoluţia şi cronologia lor relativă este aproape complet necunoscută. Poate la această a contribuit şi faptul că aceste emisiuni se înşiruie pe o perioada relativ scurtă, circa nouă ani (158 – 150 i.e.n.), şi astfel nu s-a mai crezut necesar un studiu amănunţit al cronologiei lor, mai ales după magistralele lucrări ale lui Gaebler. Tetradrahmele Macedoniei Prima sunt emise după sistemul monetar attic, introdus în Macedonia de Alexandru cel Mare. Ele poartă pe avers bustul zeiţei Artemis Tauropolos, spre dreapta, în mijlocul unui scut macedonian. Zeiţa poartă în jurul capului o bandă de metal, aşa numita stephane, are părul strâns la ceafă într-o torsadă, cu câteva şuviţe care coboară pe tâmple şi pe ceafă. Tunica îi este prinsă pe umăr cu o agrafă rotundă, mai mult sau mai puţin vizibilă. Înapoia capului se văd parţial un arc şi o tolbă, atribute ale zeiţei care apar de obicei împreună. Se pare că artistul care a creat tipul aversului voia să sugereze astfel că Artemis poartă arcul şi tolba pe umăr. Bustul zeiţei este înconjurat de un cerc de perle. Scutul ca atare este ornamentat cu şapte ovale duble, în care se află o stea cu opt braţe, care alternează cu tot atâtea grupuri de câte trei puncte. Pe revers monedele poartă legendă MAKEΔONΩN ΠPΩTHƩ, în două rânduri despărţite printr-o măciucă aşezată orizontal, cu capătul gros spre dreapta. Legenda şi tipul sunt înconjurate de o coroană formată din două ramuri de stejar, care au întotdeauna câte şase frunze pe partea exterioară şi un număr variabil de frunze pe partea interioară. Deasupra şi dedesubtul legendei apar una sau mai multe monograme ale conducătorului sau conducătorilor monetăriei. În partea stânga a reversului, în afară coroanei, este reprezentat un fulger în maniera obişnuită pe monedele greceşti, dar redat prin globule foarte fine. Acesta este tipul general al tetradrahmelor Macedoniei Prima. Cercetarea sistematică a monedelor arată că există deosebiri marcate între monede. Aversul pieselor prezintă deosebiri de la piesă la piesă sau de la un număr de piese la altele în ce priveşte trăsăturile zeiţei, deci portretul ei, dar şi în ce priveşte coafura ei. Ca o ilustrare şi exemplificare ale celor relatate mai sus prezentăm o tetradrahmă din colecţia proprie, obţinută în schimbul unor monede contemporane de argint de la un magazin de antichităţi din Bucureşti în anul 1995.

G = 17,0g D = 33mm AMNG III. S . 56,172 SNG Cop. 1313 Abrevieri: AMNG – Die Antiken Munzen Nord – Griechenlands, Vol.III, Berlin, 1935. SNG – Syloge Nummorum Graecorum, Department of Coins and Metals, The Fitzwilliam Museum, Trumpington street, Cambridge CB2 1RB. Bibliografie: H. Gaebler, Die Antiken Munzen von Makedonia und Paionia, Berlin, 1906. H. Gaebler, Die Antiken Munzen von Makedonia und Paionia, Berlin, 1935. A. Mamroth, Die Silbermunzen des Konigs Philipp V von Makedonie în ZfN,XL/3-4 1930 p. 277 – 303. A. Mamroth, Die Silbermunzen des Konigs Perseus, în ZfN XXXVIII 1928 p. 128 Ch. Seltman, Greek Coins, London, 1960. Eugen Chirilă – Gabriel Mihăescu, Tezaurul Monetar de la Caprioru ( contribuţii la studiul cronologiei şi circulaţiei tetradrahmelor Macedoniei Prima şi ale Insulei Thasos ), 1969, Muzeul Judeţean Dâmboviţa. Constantin Preda, Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti 1998
Articol apărut cu sprijinul Asociaţiei Colecţionarilor din Sălaj

Alte articole

Leave a Comment