Stiati ca…… Bisericuta de lemn de la Manastirea Nicula isi are originile in satul Gostila?

Stiati ca...... Bisericuta de lemn de la Manastirea Nicula isi are originile in satul Gostila?

Manastirea Nicula – cunoscut centru spiritual si cultural din inima Ardealului, asezat in nord-estul Podisului Transilvaniei, la numai 7 km de municipiul Gherla, judetul Cluj, atrage anual mii si zeci de mii de pelerini, in special la 15 august, atunci cand este hramul acestui sfant locas dedicat Adormirii Maicii Domnului.

Faima acestei manastiri se datoreaza in primul rand prezentei icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, pictata la 1681 de preotul Luca din Iclod, localitate nu departe de Nicula, cea care a lacrimat la 1700 timp de 27 zile, prevestind vremurile tulburi ce aveau sa se abata asupra ortodoxismului din aceasta parte a tarii, incepand cu prima diploma leopoldina din 1699, cand incep presiunile stapanirii habsburgice de trecere fortata la Unirea cu Biserica Romei. Nu numai prezenta icoanei atrage numerosi enoriasi, ci si intregul complex monahal cu slujitorii sai, care de-a lungul timpurilor, cu harul lor duhovnicesc, au dovedit a fi demni de misiunea ce le revine de slujitori ai Bisericii Ortodoxe .

Intrand pe poarta Manastirii, ochiul pelerinului se indreapta in primul rand asupra Bisericutei de lemn. Majoritatea lor merg direct la acest locas, pun mana pe usa sau pe barne, mediteaza, isi spun rugaciunea – gandurile pentru care au venit, altii se gandesc la vremurile de altadata, la cei ce au faurit acest sfant lacas de rugaciune.

Atrasi de trecutul istoric al acestor meleaguri, de monumentele istorice, am cumparat si noi pliantul de la chioscul din incinta complexului monahal, care poarta semnatura arhim. Andrei Coroian, staretul manastirii si recenta monografie, aparuta chiar in preajma praznicului de la Sfanta Maria din anul trecut, ce poarta semnatura fostului staret, arhim. Dumitru Cobzaru.

Din ambele lucrari am aflat ca dupa ce vechea biserica de lemn a manastirii construita la 1552 in stil maramuresan, a cazut prada unui incediu in 1973 din cauza unui scurtcircuit electric, si ca a fost adusa in 1974 de la Nasal – Finat, comuna Taga, jud.Cluj, pentru a o inlocui pe cea anterioara.

Mergand pe filiera acestui traseu, spre surprinderea noastra aveam sa aflam ca aceasta bisericuta provine din satul nostru, Gostila, judetul Salaj, sat ce se afla la o departare de 57 km de Nicula.

Dar cum s-a ajuns la acest adevar istoric ?

In monografia satului Gostila aparuta la Editura Astra-Dej, 2000, la pagina 170 se arata ca dupa ce gostilenii construiesc intre 1810-1812 o biserica de piatra, cea de lemn a fost vanduta si transportata la Top, azi localitatea Padureni, comuna Mintiul Gherlii. Intre cele doua sate s-au stabilit apoi si legaturi de rudenie, asa este cazul Sofiei Coste (1868-1870) din Gostila care se casatoreste in Top cu Nemes Ioan. Urmasi ai acestei familii se gasesc azi in Mintiul Gherlei si chiar in Nicula.

In 2009, Liviu Mihut, dascal cu o vasta pregatire universitara, fiind licentiat in teologie, istorie, geografie, biologie, stiinte agricole si el gostilean, se duce in satul Top si afla de la diacul Grigore, in varsta de 92 de ani, ca dupa ce topenii si-au construit o biserica de zid in 1928, a lor de lemn, au vandut-o in 1935 boierului Macovei, care o duce pe mosia sa de peste deal, in satul Nasal Fanat.

Dar ce spune literatura de specialitate despre aceasta bisericuta? Cand si unde a fost construita si cum a ajuns la Manastirea Nicula?

Cristache-Panait Ioana, confirma ca aceasta biserica a fost dusa de la Top la Nasal si presupune ca a fost construita in jurul anului 1600.

Arhim. Dumitru Cobzaru sustine ca bisericuta a fost construita la 1650. Domnia sa care a pastorit aceasta manastire in perioada 2000-2009 nu a putut observa ca pe tocul vertical din stanga de la usa de la intrarea din pronaos in naos este inscriptionat anul 1738, deoarece era inca acoperit cu ultimile ramasite de pictura, insa azi se vede cu ochiul liber. Acest an, nu poate fi decat cel al constructiei bisericutei. Meritul descoperiri anului, apartine, parintelui Siluan de la manastirea Nicula.

Unde s-a construit? In Gostila, judetul Salaj, la 1738. Deci, adevarul istoric al anului si locul constructiei este 1738, in Gostila.

Traseul complet al pelerinajului bisericutei este: Gostila (1738-c.1830) –Top( c. 1830-193 5)-Nasal (1935-1974) si Nicula din 1974 pana azi.

Cum a aratat si cum arata aceasta biserica acum?

Bisericuta poarta amprentele arhitecurale ale stilului somes-maramuresan, numai ca de-a lungul timpului, prin desele stramutari, a suferit profunde modificari. De exemplu,s-a redus considerabil din inaltimea turnului clopotnita care este inzestrat cu galerie si incoronat cu un coif octogonal invelit ca si intregul acoperis cu sindrila, in schimb s-a pastrat streasina lunga pentru a proteja fundatia de apa care se scurge din precipitatii. Planul delimiteaza un pronaus cu trei fete in vest, un naos rectangular, spre rasarit abisida altarului, iar deasupra pronausului se afla turnul clopotnita. Pictura interioara s-a deteriorat complet in ultimii ani de existenta la Nasal, cand biserica a fost parasita. Adusa la Nicula i s-a reparat bolta din naos. Prin reducerea inaltimii turnului clopotnita si-a schimbat aspectul stilului arhitectonic maramuresean.

Bisericuta este declarata monument istoric sub codul LMI: CJ-II-m-A-07722.

Bibliografie:

 Arhim.Dumitru Cobzaru Monografia Manastirii Adormirea Maicii Domnului, Editura Ecllesia,Nicula.2010; 49.

 Augustin si Victoria Tudor, Gostila 6003.Monografie, Editura Astra Dej 2007; 170

 Cristache-Panait, Ioana (1980). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Arta 1980 (I): 32-41.

 Cristache-Panait, Ioana (1980). „Decorația sculptata a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Arta 1980 (I): 42-47.

 Cristache-Panait, Ioana (1981). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Arta 1981 (I): 57-61.

Sabau, Nicolae (1982). „Biserici de lemn din Podișul Transilvano-Someșean”. Monumente istorice și de arta religioasa din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului,: 193-226, Cluj.

Leave a Comment