Poetul şi prozatorul Dan Marius Drăgan, alături de scriitorul Karacsonyi Zsolt au fost, joi seara, protagoniştii unui veritabil regal literar, desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean, a Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj şi a revistei de cultură Caiete Silvane.
Scriitorul Dan Marius Drăgan a lecturat câteva pasaje din volumul său, Dracul, avându-l ca personaj principal pe Vlad Dracul. Autorul lucrării a mărturisit că a înţeles istoria într-un alt fel decât este ea prezentată în zilele noastre, lucru remarcat şi de scriitorul Florin Horvat, care a arătat că romanul lui Dan Marius Drăgan este cu predilecţie istoric, mai puţin uzitat în aceste timpuri şi conferă legământul cu seminţia în care ne manifestăm. Invitatul serii literare de la Zalău a mai citit una din creaţiile sale, poezia Pascalia, iar mai apoi, membrii cvartetului Artis au oferit publicului un intermezzo muzical.
Joi, la Zalău s-a vorbit şi despre trecutul poeziei maghiare în România, despre publicaţiile care au găzduit, de-a lungul timpului, apariţii de marcă sau debuturi, dar şi despre prieteniile legate între poeţi maghiari şi români. În semn de omagiu pentru poezia maghiară, s-a dat citire, de către scriitorul Viorel Mureşan, versurilor poeziei Sărbători, semnată de regretatul poet, Szilagy Domokos.
Cel de-al doilea invitat, poetul Karacsonyi Zsolt a spicuit din propria sa creaţie câteva titluri de poezii: Scrisoare franţuzească, Crisalida, Siglă şi a dezvăluit crezul său: Poezia se exprimă, cel mai bine, prin viu grai şi orice om viu e într-un fel o poezie, în timp ce orice poezie funcţionează ca un om viu. Florin Horvat a apreciat scrierile lui Karacsonyi Zsolt ca un gen cultivat, care se reprezintă singur, în timp ce poeta Simone Gyorfi a remarcat că lucrările sale oglindesc un umor intrinsec şi denotă o preocupare constantă pentru exprimarea dramatică.
Referindu-se la bogata activitate şi la lucrările care au văzut lumina tiparului sub semnătura lui Karacsonyi Zsolt, Simone Gyorfi a menţionat: Cu siguranţă că lectura succesivă şi în ordine cronologică a volumelor ar permite analiza autodescoperirii lirice, a dezvoltării retoricii personale şi a afilierilor afectiv-temporale. Cititorul descoperă o imagine discret omogenă, despre un autor format, care şi-a găsit limbajul şi maniera. În cadrul volumului Marele kilometric poetul însuşi s-a confesat la un moment dat cititorului, spunând că cineva născut pe malul Mureşului are datoria de onoare să-l treacă măcar o dată în viaţă înot. Poemele din acest volum reprezintă poate tocmai acei milimetri care, adunându-se vioi unii după alţii, pregătesc marele fir al trecerii. Cum a scris poetul, < iată acum mia de kilometri cum punct cu punct veghează pentru sine milimetrik şi kilometrik >.
