Aria naturala protejata de interes comunitar Mlastina de la Iaz, situata pe teritoriul comunei Plopis, aduce un plus semnificativ turismului salajean. O rezervatie naturala de tip floristic, faunistic paleontologic si peisagistic, cu suprafata de 10 hectare si o adancime maxima in zona de mlastina de 5,1 metri, situata la baza piemontului nord-estic al Muntilor Plopis, mlastina include specii deosebite de turba, o insecta unicat in tara sau planta carnivora denumita popular Roua cerului. Rezervatia este inclusa intr-un important proiect, aflat pe ultima suta de metri, in vederea conservarii habitatului si a florei si faunei specifice ariei naturale protejate, in scopul protectiei si imbunatatirii biodiversitatii si a patrimoniului natural.
Plante pe cale de disparitie
Mlastina de la Iaz este o mlastina de turba activa – habitat prioritar care necesita declararea ca arie speciala de conservare. Aceasta cuprinde o flora interesanta, cu un numar redus de specii, in principal specii de muschi de turba, specii de plante de interes comunitar, dar si un important sediment acumulat in stratul de turba, care reprezinta un esantion natural autentic pentru istoricul padurilor din regiune. Ramona Rad, responsabilul de mediu in cadrul proiectului, sustine ca este foarte important de retinut importanta pastrarii intacte a acestui habitat, pentru conservarea speciilor de plante. Una dintre aceste plante protejate natural este Drosera rotundifolia, denumita populat Roua cerului, un gen de plante insectofage, apartinand familiei Droseraceae, genul cuprinde circa 200 de specii. Roua cerului este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania. Este o specie ocrotita, ce poate fi admirata in turbariile muntoase, majoritatea astazi aflate in rezervatii naturale. Planta consuma aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi usor recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor. Perisorii, numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei. Radacinile droserei sunt destul de slab dezvoltate. Frunzele sunt dispuse sub forma unei rozete bazale. Petiolul lor este lung, iar limbul este acoperit de peri. O insecta care se aseaza pe o frunza a acestei plante se lipeste de sucul lipicios al perilor maciucati. Facand miscari de eliberare, ea se lipeste de mai multi peri. Perii se incolacesc in jurul insectei si secreta un suc lipicios, abundent , care sufoca insecta. Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice timp de cateva zile, din insecta ramanand doar scheletul chitinos.
Totodata, in jurul mlastinii se dezvolta arbori seculari cu aspect de parc dendrologic. Apa, de culoare maronie-negricioasa, calduta cu proprietati terapeutice, a fost apreciata inainte de 1989. Aici au functionat Baile Iaz recomandate celor cu afectiuni reumatice si cu boli ai sistemului nervos periferic. Acum micro-statiunea de odinioara este in paragina, in catva ani va fi inghitita de mlastina. Curajosii se pot apropia de luciul misterios al apei negricioase, unde vor avea parte de peisaje inedite.
Panouri publicitare catre destinatie
Rezervatia naturala a fost inclusa intr-un proiect de circa 675.000 de lei, finantat prin Programului Operational Sectorial Mediu, Axa 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii. Obiectivul principal al proiectului consta in elaborarea si implementarea unui plan de management pentru gestionarea durabila a resurselor ariei naturale protejate, prin activitati de consultare, constientizare si informare. Potrivit administratorului proiectului, Alexandru Bodea, scopul final urmarit prin acest proiect este aproape de finalizare, obiectivele fiind realizate aproape in totalitate. Ne apropiem de finalul proiectului. Sunt trei componente majore pe care le-am dus la indeplinire, si anume: elaborarea si implementarea planului de management, campania de informare si constientizare a populatiei despre importanta pastrarii rezervatiei si dotarea unui cabinet pentru desfasurarea activitatilor, a precizat Alexandru Bodea.
De asemenea, in cadrul proiectului a fost rezolvata problema privind accesul catre mlastina, drumul catre aceasta arie protejata fiind asfaltat. Tot pentru a facilita accesul catre mlastina, in ceea ce priveste destinatia celor interesati, urmeaza a fi amplasate, in aceasta saptamana, sase panouri publicitare cu distanta de parcurs si cea mai scurta ruta. Acestea vor fi postate in municipiul Zalau, la intrarea in Simleu Silvaniei, Marca, Nusfalau, Sancraiu Almasului si Bobota.
Istoric pentru cercetatori
Datorita pozitiei pe care o ocupa la zona de contact a piemontului cu depresiunea, Mlastina de la Iaz reprezinta un valoros document fitoistoric pentru aceasta regiune, atat prin flora mezo-oligotrofa a mlastinii, cat si prin sedimentul sau palinologic. Mlastina are o mare importanta stiintifica pentru regiune, deoarece pe langa faptul ca adaposteste unele specii turbicole mai deosebite, ea reprezinta un esantion natural autentic pentru istoricul padurilor din regiune datorita prezentei unui bogat material sporo-polinic. Mlastina s-a format prin alunecari de teren de acum 8-10.000 de ani si dispune de un strat de depuneri de polen, purtatori de informatii. Este o adevarata comoara pentru cercetatorii care studiaza evolutia padurilor in ultimii 10.000 de ani.