Numărul mare al bisericilor de lemn şi moştenirea spirituală a lăcaşelor monahale din Sălaj pot constitui o importantă carte de vizită a judeţului.
Promovarea patrimoniului cultural local a reprezentat, marţi, tema unui simpozion organizat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad Filiala Zalău şi Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, alături de parteneri de la Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” din Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, Casa Municipală de Cultură, Grădina Botanică din Jibou.
Dezbaterile, la care au participat clerici, cadre didactice, meşteri populari, iconari, meşteri populari, cercetători, au reliefat importanţa mănăstirilor şi bisericilor de lemn, posibilitatea introducerii acestora în circuitele turistice al judeţului şi includerea lor în patrimoniul UNESCO. Work-shop-ul desfăşurat marţi al Zalău, sub genericul „Mănăstirile sălăjene-element esenţial în promovarea patrimoniului cultural local” a fost inclus în proiectul (finanţat nerambursabil de CCA Sălaj) „Valorificarea, consolidarea şi promovarea în spaţiul universitar a tradiţiilor şi culturii sălăjene”. Discuţiile s-au axat pe legătura dintre educaţie, religie, cultură şi artă în secolul XXI; ulterior au fost prezentate două expoziţii, de carte tematică şi de icoane pe sticlă (pictate de Ligia Bodea din Iaz).
Religiozitatea românilor, locul doi în Europa
Potrivit informaţiilor furnizate de directorul de studii, conferenţiar universitar, Aurica Grec, alegerea temei a avut ca fundament faptul Sălajul că trăinicia poporului român a fost conferită de credinţă. Pentru a susţine această idee, protopopul ortodox de Zalău, preotul Ştefan Lucaciu a arătat că o recentă statistică a religiozităţii popoarelor îi situează pe români pe locul 6 în lume şi pe locul doi în Europa după Macedonia. Bisericile au constituit de-a lungul vremurilor vetre de spiritualitate, educaţie şi cultură, tradiţie care se doreşte a fi perpetuată în continuare. „Mănăstirile şi bisericile de lemn sunt o carte de vizită pentru judeţ. Ele au fost un focar de cultură, o vatră a spiritului naţional, iar şcoala şi actul de cultură şi-au avut aici leagăn”, a menţionat părintele Ştefan Lucaciu. Sălajul deţine 68 de biserici de lemn (9 au fost strămutate în alte locaţii şi 36 se găsesc în Protopopiatul Zalău), precum şi 7 lăcaşe monahale (mănăstirile de la Strâmba, Voivodeni, Bic, Bălan şi Rus şi schituri la Bobota şi Marca).
Ore de educaţie culturală în şcoli
Promovarea educaţiei culturale ar putea fi susţinută prin unităţile de învăţământ. Aşa cum a propus marţi profesorul Mirel Matyas de la Colegiul Tehnic API, pe viitor ar fi binevenită introducerea în programa şcolară a unei noi discipline de educaţie culturală. Aceasta ar putea fi abordată la orele de „opţional” şi ar putea completa informaţiile tinerilor legate de religie, artă, tradiţii şi cultură. Mirel Matyas a făcut cunoscut că în perioada următoare va fi organizată, pentru elevi, o excursie pe teme culturale la 10 obiective din judeţ. Aceasta se va finaliza cu un concurs de fotografii ce va fi jurizată de postul de televiziune National Geografic România. Nu în cele din urmă, managerul Grădinii Botanice din Jibou, Cosmin Sicora a informat că în cadrul acestei instituţii, în toamnă, va fi organizată o tabără culturală.
Ce educatie culutrala? De ce nu se face public faptul ca si ora de religie e facultativa si elevii pot opta sa nu o parcurga. Dar se incearca indoctrinarea copiilor de mici, ca bani trebuie la mai marii biserici, si cu cat indoctrinat de mic cu atat mai bine. Suntem un popor de superstitiosi, nu religios! Ce cultura ne ofera biserica in ziua de azi? Ca avem in Romania 18.500 de biserici, 4.000 de scoli generale si 200 spitale, asta e cultura? Cultura NU inseamna religie!
Nu biserica ne ofera cultura noi fiecare trebuie sa stim ce vrem sa invatam si avem de invtat si de la religie, ca de la orce materie si de la tot ce e in jurul nostru numai sa vrem, dar sa luam frumosul si lucrurile bune. Se vede ce educatie ai primit sau cultivat prin felul cum te prezinti!