La Editura „Caiete Silvane” a apărut volumul „Artă plastică la Jebucu – Tabăra de creaţie din Ţara Călatei”

Cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Sălaj, în colecţia „Arte vizuale” a Editurii „Caiete Silvane” a apărut volumul „Artă plastică la Jebucu. Tabăra de creaţie din Ţara Călatei”, în limbile română şi maghiară. Volumul a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare „Artă plastică în judeţul Sălaj” derulat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă (MJIA) Zalău, proiect coordonat de muzeograful Szabó Attila şi a va fi lansat duminică, 12 iulie 2015, la Jebucu, cu ocazia închiderii celei de-a 20-a ediţii a taberei menţionate.
„Documentarea şi publicarea patrimoniului artistic ardelenesc, precum şi a orientărilor artistice contemporane locale este, în mod cert, responsabilitatea şi obligaţia noastră profesională. Dar acest demers reprezintă, în primul rând, continuarea unei moşteniri spirituale determinatorii: asumarea rolului de creator şi conservator de bunuri culturale – deci, a unui rol civilizator – propriu intelectualităţii maghiare ardeleneşti din toate timpurile, evident, în spiritul transilvan al lui Kós Károly. Acest album este documentul unei colecţii de artă fondată din operele unor artişti maghiari ardeleni sau originari din Ardeal şi a câtorva artişti maghiari din străinătate. Ceea ce este comun în operele însumate este locul şi contextul în care ele au fost create: tabăra de creaţie din Ţara Călatei, mai precis din satul Jebucu şi împrejurimile acestuia. Din colecţia de circa şase sute de exemplare acumulate de-a lungul a două decenii (1996-2015), am cuprins în acest volum piesele cele mai reprezentative, cu scopul de a oferi o imagine asupra unei faze a artei maghiare ardeleneşti de la sfârşitul şi începutul celor două milenii.
Am conceput acest album atât ca un instrument de popularizare pentru publicul larg, cât şi ca un sprijin oferit specialiştilor sau cercetătorilor. Unele exemplare ale colecţiei reproduse aici vor fi probabil piese de referinţă în opera mai multor autori din trei generaţii de artişti. Vorbim de cei care debutează după cel de-al Doilea Război Mondial, respectiv artiştii care pornesc la drum în anii ’60 şi, bineînţeles, menţionăm şi tinerii începutului de mileniu.
Într-o altă ordine de idei, ne alăturăm acelor iniţiative care surprind creaţia contemporană în variate chipuri, în spiritul universalităţii, dar şi al unui post-transilvanism autentic, enumerând opere născute din tensiunea confruntării între tradiţia artistică ardeleană şi ideea inovativă sau de avangardă. Pornim la drum cu textul critic al lui Banner Zoltán, completat şi cu mărturisirile iniţiatoarei taberei de artă, Essig Kacsó Klára, în speranţa de a oferi un document care, sperăm, va fi util istoriografilor artei transilvane”, a precizat muzeograful Szabó Attila.