Suntem în Săptămâna Patimilor, săptămână în care facem amintirea suferinţelor amare îndurate de Isus pentru mântuirea noastră. În tradiţia Bisericii au existat din totdeauna două evlavii privitoare la Isus: Euharistia şi meditarea patimii şi morţii lui. Dacă prima este destul de prezentă în rândul credincioşilor, cea de a doua este mult neglijată şi este lăsată de foarte mulţi doar pentru ultimele zile de reculegere din preajma Sfintelor Paşti.
Joia Patimilor este închinată amintirii celor patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii şi a Sfintei Preoţii, precum şi începutul patimilor.
Isus, la Cina cea de Taină, lasă prin testament ucenicilor săi porunca iubirii ca pe cea mai mare comoară: Poruncă nouă vă dau vouă: să vă iubiţi unii pe alţii! Eu voi fi în cer, voi veţi fi pe pământ, dar: De pe aceasta vă va cunoaşte lumea că sunteţi ai mei, dacă veţi avea dragoste între voi!
La Liturghia de dimineaţă, celebrată de episcop, are loc sfinţirea Sfântului Mir, care apoi va fi distribuit preoţilor în parohii.
Isus spală picioarele ucenicilor
Viaţa în Palestina din timpul lui Isus era grea. Mijlocul obişnuit de transport erau propriile picioare. Oamenii străbăteau distanţe lungi pe drumuri prăfuite pentru a merge din Galileea la Ierusalim, de exemplu. Adesea pe călători îi dureau cumplit picioarele atunci când ajungeau la destinaţiile lor. Ca semn de ospitalitate, gazda avea grijă ca oaspeţii săi să aibă parte de o baie caldă la picioare şi de masaj, ca un mod de a le alina rănile şi durerile. Acest lucru era făcut de obicei de slujitorii sau sclavii casei. Gestul lui Isus de a spala picioarele ucenicilor săi, exprimă dăruirea sa totală în slujba oamenilor: El este cel care trăieşte pentru ceilaţi, care, din iubire, se pune cu totul în slujba fraţilor săi, a oamenilor, “până la sfârşit”.
Euharistia
În seara de Joia Mare s-au adunat în Cenacol pentru a mânca mielul pascal. “Mult am dorit să mănânc acest Paşte împreună cu voi înainte de pătimirea mea. Da, vă spun că nu le voi mai mânca până nu se vor împlini în împărăţia lui Dumnezeu. A luat apoi potirul, a adus mulţumiri şi a zis: Luaţi şi împărţiţi între voi! Căci vă spun: nu voi mai bea de acum din acest rod al viţei de vie până nu va veni împărăţia lui Dumnezeu. A luat apoi pâine, a mulţumit, a frânt-o şi le-a dat-o lor zicând: Acesta este trupul meu dat pentru voi. Aceasta s-o faceţi în amintirea mea! Apoi după cină a luat potirul şi a zis: Acest potir este legământul cel nou prin sângele meu vărsat pentru voi” (Lc 22,15-20). Prin celebrarea Sfintei Euharistii noi sărbătorim iubirea pururi actuală a lui Isus care s-a întrupat şi se întrupează mereu sub chipul pâinii şi al vinului, dăruindu-ni-se ca hrană pentru o viaţă nouă pentru a forma Biserica. Iubirea divină, dăruită sub chipul pâinii şi al vinului, este darul cel mai mare pe care ni l-a făcut Domnul, este gestul divin prin care ne împarte viaţa sa divino-umană.
Sacramentul Preoţiei
Isus lasă misiunea sa preoţească drept moştenire ucenicilor săi la Cina cea de Taină când le dă, nu numai puterea, dar şi porunca de a aduce aceeaşi jertfă a trupului şi sângelui său: Faceţi aceasta în amintirea mea! (Lc 22,19) şi de a împlini porunca sa cea nouă: V-am dat exemplu ca, precum v-am făcut eu vouă, să faceţi şi voi (In 13,15). Apostolii l-au înţeles pe Învăţătorul; devenind preoţii noii alianţe prin preoţia lui Isus, la rândul lor stabilesc urmaşi ai misiunii ce le-a fost încredinţată, pe care sfântul Pavel îi numeşte administratorii tainelor lui Dumnezeu (1Cor 4,1) şi miniştri ai noii alianţe (2Cor 3,6), iar predica apostolică o numeşte drept un serviciu liturgic (cf. Rom 1,9; 15,15).Mulţumind lui Dumnezeu pentru darul întreit al Joii Sfinte, să-l rugăm ca să păstreze pe preoţii Bisericii lui Isus uniţi în dragoste, să fie pentru toţi o Euharistie vie, fiecare să se simtă omul lui Dumnezeu pus pentru oameni, cât mai asemenea cu Christos: sfânt, nevinovat, nepătat, deosebit de cei păcătoşi (Evr 7,26).
Preot Cristian Borz, Parohia greco- catolică Bădăcin
[…] Suntem în Săptămâna Patimilor, săptămână în care facem amintirea suferinţelor amare îndurate de Isus pentru mântuirea noastră. În tradiţia Bisericii au existat din totdeauna două evlavii privitoare la Isus: Euharistia şi meditarea patimii şi morţii lui. Dacă prima este destul de prezentă în rândul credincioşilor, cea de a doua este mult neglijată şi este lăsată de foarte mulţi doar pentru ultimele zile de reculegere din preajma Sfintelor Paşti. Joia Patimilor este închinată amintirii celor patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii şi a …read more […]