Ce înseamnă „România literară” pentru literatura română?

În 10 octombrie 2023, revista „România literară” a împlinit 55 de ani de existență. Momentul aniversar a fost marcat și printr-o anchetă literară  cu titlul: „CE ÎNSEAMNĂ <<ROMÂNIA LITERARĂ>> PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI PENTRU DUMNEAVOASTRĂ, PERSONAL?”. La dezbatere au fost invitați aproape 60 de scriitori. Ce-au răspuns ei la prima întrebare, respectiv: Ce înseamnă „România literară” pentru literatura română? Voi reda printr-o expresie/sintagmă cele mai relevante răspunsuri: „O fortăreață (aproape) inexpugnabilă” (NICOLAE MANOLESCU); „Încă de la înființare, s-a impus ca principala revistă literară a țării” (GABRIL CHIFU); „O stea norocoasă” (FLAVIA ADAM); „Clasicizează literatura română” (ADRIAN ALUI GHEORGHE); „Respectul pentru artă, valoare, respectul pentru scriitori, o revistă cu un dezvoltat spirit critic” (ANGELA BACIU); „Facultatea mea de Filologie” (HANNA BOTA); „Cea mai importantă revistă a Uniunii Scriitorilor” (ION BUZAȘI); „Bucuria mea săptămânală” (LIVIU CAPȘA); „Modelul formator al optzeciștilor basarabeni” (VASILE CIOBANU); „Odată cu apariția <<Romăniei literare>> se inaugurează o epocă de normalitate, ce are curs ascendent de recuperare și impunere a valorilor reale” (ION COCORA); „Un contrafort în peisajul publicistic de astăzi” (VASILE DAN); „Un reper” (NICHITA DANILOV); „O istorie a literaturii vii din România” (GELLU DORIAN); „Vestitoarea de lume nouă” (OVIDIU DUNĂREANU); „Un reper cultural” (MIHAI FIRICĂ); „Un <<personaj>> din povestea culturii române” (GABRIELA GHEORGHIȘOR); „Arome nobile ale unor trăiri superioare” (EMILIAN IACHIMOVSKI); „Un ghid literar-cultural impecabil” (NICOLAE JINGA); „Reperul echilibrului” (KOCSIS FRANCSKO); „Ceva tineresc si ceva clasicizant” (ANGELO MITCHIEVICI); „Consecvență în promovarea valorilor” (NICOLAE OPREA); „Un minunat model” (TOMA PAVEL); „Unul dintre cei mai longevivi anticorpi culturali” (SAVU POPA); „Revistă de idei și de ficțuni” (ADRIAN POPESCU); „Lectură obligatorie” (ANDREEA RĂSUCEANU); „Primatul esteticului” (VASILE SPIRIDON); „O revistă literară care mi-a trezit mereu imaginația” (MIRCEA STÂNCEL); „Stâlp al revistelor literare românești” (LIVIU IOAN STOICIU); „A separa grâul de neghină” (LAURENȚIU-CIPRIAN TUDOR); „Legitimarea valorilor literare” (IOAN RADU VĂCĂRESCU); „Cea mai importantă-de acum și dintotdeauna” (MARCEL VIȘA); „<<România literară>> este, pentru cei din redacție, o tentativă de a furniza cititorului de literatură din România, amatorului de cultură în general, o hartă credibilă. Dar nu o hartă a literaturii noastre de azi în ceea ce are ea reprezentativ, ci în ceea ce are ea mai bun” (RĂZVAN VONCU); „În toate deceniile, și-a păstrat locul de preeminență între revistele literare și în peisajul literar românesc” (VARUJAN VOSGANIAN); „Un reper cultural și moral al autenticului … 55 de ani înseamnă pentru <<România literară>> perenitate în valoare” (FLORINA ZAHARIA).

În opiniile participanților la acest moment de bucurie aniversară spirituală, unii dintre ei oferă cititorilor concrete informații privind istoricul revistei. Gabriel Chifu, director executiv, poet, prozator, cel care semnează la fiecare anchetă a revistei un PUZZLE, acesta având rolul unui prolog lămuritor, de această dată ne oferă: „O scurtă recapitulare: în 1968, locul <<Gazetei literare>> este luat de <<România literară>>, ca săptămânal al Uniunii scriitorilor. Numele ei este împrumutat de la o revistă care, timp de un an, în 1855 a apărut la Iași, sub conducerea lui Vasile Alecsandri. Neapărat, e de amintit și o altă reînviere a revistei, aproape 2 ani de zile, între 20 februarie 1932 și 6 ianuarie 1934, sub directoratul lui Liviu Rebreanu, care a reunit în paginile revistei <<România literară>> mărturiile unor însemnați scriitori, critici literari și filozofi de atunci. Anul 1968, borna de la care se tipărește fără întrerupere actuala serie a revistei, aparține perioadei de deschidere a regimului Ceaușescu… Încă de la înființare, revista s-a impus ca principala revistă literară a țării, calitate pe care a reușit să și-o păstreze până acum… Dacă revista și-a îndeplinit obiectivele, faptul se datorează celor care s-au aflat la cârma ei și, în primul rând lui George Ivașcu. Acesta a intuit cu limpezime calea câștigătoare, a constituit o echipă redutabilă de critici literari, capabili să judece cu competență creația literară, în plus, el le-a asigurat acestora o necesară protecție politică. Să-i numim: Nicolae Manolescu, cronicarul literar al revistei, Lucian Raicu, Eugen Simion, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Mircea Iorgulescu. Așadar, prezentul revistei este consolidat prin râvna generațiilor anterioare. Se cuvine să li se recunoască meritele înaintașilor și redactorilor de astăzi să se plece în fața lor.”

Gabriel Chifu mi se pare a fi „capul limpede” al revistei de azi, omul cu idei novatoare ce propune temele dezbaterilor organizate de publicația la care este director executiv. El este secondat de neobositul Cristian Pătrășconiu, scriitorul ce organizează dezbaterile și oferă în fiecare număr un interviu substantial „garantat 100%” cu oameni de cultură români și străini, pornind de la recentele lor apariții editoriale.

Gabriel Chifu ne oferă și câteva din dificultățile pe care le întâmpină azi revista: „În acest moment, pe lângă piedicile de natură financiară, <<România literară>> trebuie să țină piept unor asaltulri/provocări/ostilități/conjuncturi potrivnice inexistente înainte. Să le enumerăm: scăderea drastică a interesului publicului pentru domeniul beletristic, ceea ce provoacă o periculoasă criză a lecturii; apoi, diminuarea autorității criticii literare în fixarea scării de valori (…) ruptura dintre generațiile literare, existența taberelor  ireconciliabile, care prejudiciază atât viața literară, cât și valorizarea corectă a cărților de literatură.” Cu toate acestea, Gabriel Chifu este optimist. De ce? „Pentru redacția noastră, un avantaj îl reprezintă neîndoios prezența în fruntea revistei a lui Nicolae Manolescu, figură emblematică pentru cei 55 de ani de existență a <<României literare>>, cel mai important critic literar de după George Călinescu (…) Cu devotament, cu determinare, pășim însă mai departe. Și căutăm să apărăm în continuare un reper în peisajul literar national, o revistă în care să-și găsească locul literatura de valoare, cântărită fără părtinire și dincolo de grupări, cu spirit critic și cu atenție pentru însușirile estetice…

Eu consider că și reușește pe deplin. Citesc revista încă din 1968, când eram student în anul IV la Filologia Clujeană. În paginile actuale ale publicației întâlnim săptămânal cele mai notorii nume ale scriitorilor de azi din România. Editorialul săptămânal este semnat de Nicolae Manolescu; cronicile literare le semnează constant: Răzvan Voncu, Alex Ștefănescu, Vasile Spiridon, Horia Gârbea, Gheorghe Glodeanu, Mihai Zamfir, Gheorghe Grigoriu; cronica filmului Angelo Mitchievici, cronica dramatică, Marina Constantinescu, pe care eu o consider cel mai valoros cronicar dramatic din România de azi, având un stil de-a dreptul poematic ce ne amintește de Fănuș Neagu; eseurile lui Nicolae Prelipceanu, Ioan T. Morar, Mircea Mihăieș, Irina Petraș; lunar revista publică o pagină dedicată școlii, intitulată „DIDACTICA”, semnată de un om de la catedră, doctor în literatură, ALEXANDRA FLORINA MĂNESCU. În fiecare număr pe cel puțin două pagini citim interviurile realizate de CRISTIAN PĂTRĂȘCONIU, cel mai prețios reprezentant al acestui gen de literatură de graniță din România. Nu lipsesc cronicile revistelor culturale din țară, prezentarea sumară a noutăților primite de revistă de la edituri, dialogul de pe ultima pagină a lui Nicolae Manolescu cu cei care îi scriu. Se publică și pagini dedicate literaturii universale. Mă bucur că în această revistă îl întâlnesc publicat cu versuri sau cronici literare pe poetul sălăjean VIOREL MUREȘAN, iar la rubrica revista revistelor este, nu o dată, remarcată și „CAIETE SĂLĂJENE”.

Ca fidel cititor al revistei de 55 de ani, îi urez viață lungă și cât mai mulți cititori!

 

profesor OCTAVIAN GUȚU,

Șimleu Silvaniei

 

3 Thoughts to “Ce înseamnă „România literară” pentru literatura română?”

  1. […] În 10 octombrie 2023, revista „România literară” a împlinit 55 de ani de existență. Momentul aniversar a fost marcat și printr-o anchetă literară  cu titlul: „CE ÎNSEAMNĂ <<ROMÂNIA LITERARĂ>> PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI PENTRU DUMNEAVOASTRĂ, PERSONAL?”. La dezbatere au fost invitați aproape 60 de scriitori. Ce-au răspuns ei la prima întrebare, respectiv: Ce înseamnă „România literară” pentru literatura română? Voi reda printr-o expresie/sintagmă cele mai relevante răspunsuri: „O fortăreață (aproape) inexpugnabilă” (NICOLAE MANOLESCU); „Încă de la înființare, s-a impus ca principala revistă literară a țării” (GABRIL CHIFU); „O stea norocoasă”… Citeste mai mult […]

  2. Prof. Marin ȘTEFAN

    Binevenit și edificator articol. Felicitări, Tavi GUȚU! Pe vremuri, când n-aveam calculatoare sau telefoane mobile, o citeam împreună la Biblioteca Orășenească din Șimleu Silvaniei. Îți mai aduci aminte?! Urmăream chiar și interpretările gramaticale… Faină revistă! În plus, despre aceasta, spun: „Cu sinceritate o consider / Al literaturii real reper, / Unde scriitorii se iau de mână / Pentru a însufleți… LIMBA ROMÂNĂ!”. La mulți ani, România literară! Mâine este o nouă zi. S-auzim de bine, în liniște și pace! Marin ȘTEFAN

Leave a Comment