Există rețeta fericirii?

Am renunțat la televizor de câțiva ani. Mai am doar unul singur, dar și pe acesta îl deschid de două-trei ori pe săptămână și numai pentru a urmări documentare. N-am timp de televizor și am ajuns să-l urăsc, să-mi fie greață. Prefer să dorm sau să-mi petrec timpul cu copiii. E musai să fiu și sincer. M-am săturat de televizor, de emisiunile grețoase în care văd aceleași personaje, aceiași indivizi pricepuți la toate și la nimic. Ei își dau cu părerea, te învață, pun sentințe, de la ei poți afla…

Mai mult...

Întrebări fără sens

Daniel Săuca M-am întrebat și zilele trecute de ce atâta agitație cu sărbătorile. Oare nu ne putem bucura în fiecare zi? Nu putem citi din sfintele scripturi în fiecare zi? Sau, mă rog, nu le putem evoca/invoca numai acum? De ce e musai să avem zile speciale în care, cu voie de la „partid”, să spunem „Adevărat a Înviat”? Nu putem fi buni decât de Paști sau de Crăciun? S-a scris, probabil, pe bună dreptate, și că sărbătorile noastre sunt o prelungire a vechilor sărbători „păgâne”. În cheie creștină, nici…

Mai mult...

Sărbătorile, mâncarea și băutura

Vin sărbătorile, iar e blocat orașul, iar sunt pline drumurile cu mașini, claxoane, nervi. Magazinele se golesc de marfă, revin cumpărăturile obsesive, se cumpără în draci carne, ouă, mezeluri, prăjituri, curge vinul, să fie mâncare, să fie băutură, se apropie sărbătorile. Uneori am impresia că nu mai este viață după sărbători, este o agitație de nedescris, iar în ziua de Paști e pustiu, mai puțin la Urgență unde curg cazurile celor care s-au rupt în gură cu băutul și mâncatul. Oare sărbătorile înseamnă doar mâncare și băutură, asta au ajuns…

Mai mult...

De Paști

Daniel Săuca M-am tot gândit ce să scriu „de sărbători”, ce texte, ce pilde, mai mult sau mai puțin biblice, să invoc… M-am reîntors la Daniel Hoblea și cartea lui „Gâlceava himerelor” (ediția a II-a, revăzută și adăugită, Caiete Silvane – Herald, 2015), din care citez în continuare: „După Cădere, urmare a neascultării şi deci a despărţirii de Dumnezeu, omul a intrat sub stăpânirea naturii sale inferioare. Din înalta demnitate de rege al creaţiei, el a ajuns, sedus de promisiunile mincinoase ale diavolului, în situaţia înjositoare de rob al lumii…

Mai mult...

Ce ne rezervă viitorul

Cornel Codiţă Care viitor? Cum, care? Ziua de mîine! Mă rog, poimîine, răspoimîine şi aşa mai departe. Iată o prejudecată cu care eram de mult hotărît să mă iau la trîntă. Ba n-am avut timp, ba altele au dat buzna peste mine, ba m-am luat cu vorba, ba m-am lăsat pe tînjală de azi pe mîine şi uite aşa era să pierd pe drum ditai subiectul. Cum, care subiect? Prejudecata conform căreia mîine ar fi tot una cu viitorul. Şi, nu e? Nu este ieri trecutul, azi prezentul şi mîine…

Mai mult...

Despre bunătate

Daniel Mureşan A fi un om bun este în România de azi o raritate. Nu mă gândesc aici la cei care donează cu surle și trâmbițe, care nu o prea fac dezinteresat, sigur la un moment dat filantropia lor va primi ceva în schimb. Mă refer la omul simplu care face bine ori de câte ori poate. Sintagma – dacă ești bun, lumea te calcă în picioare – e pe buzele tuturor. Toată lumea e îndârjită, vrea bani și mașini scumpe. Vrea funcții, osanale și preamăriri. Eu cred că ne-am…

Mai mult...

Nu sunt un robot

Daniel Săuca Măi, să fie! „Omenirea, în război cu inteligența artificială (AI). O scrisoare semnată de Elon Musk și 1.000 de alte personalități pledează pentru stoparea procesului de dezvoltare a inteligenței artificiale, inițiativa fiind motivată de îngrijorările pentru securitatea umanității” (adevarul.ro). Pericolul cel mai mare: „AI ar putea distruge în cele din urmă omenirea”. Cum? Nu se spune. Lăsând la o parte senzaționalismul relatărilor de acest fel, două chestiuni mi se par importante (astăzi) din paleta largă a provocărilor AI: problema etică și problema socială. Așa cum se știe, etica,…

Mai mult...

Sălajul, drogurile și indiferența

Chiar cred că drogurile au fost scăpate de sub control și în Sălaj. Îmi stă inima în loc când aud că tot mai mulți tineri trag pe nas, fumează, nu îi mai satisfac berea, vinul și o țigară bună, nu, ei vor adrenalină, vor mai mult. Am intrat în magazinul din apropiere. Un adolescent de aproape doi metri, slab, extrem de slab, cu o voce feminină a cerut câteva doze de energizant. A ieșit și s-a dus pe o străduță. Avea un comportament extrem de ciudat, o privire confuză, pierdută,…

Mai mult...

„Homo Deus”

Daniel Săuca În episodul de azi câteva rânduri, mai vechi, din „Leprozar”, așa, pentru a ieși din „malaxorul” subiectelor de duzină. Viitorul. Recitesc „Homo Deus”. Citesc și „Viitorul omenirii” de Mitchio Kaku (Ed. Trei, 2018). Profeții zilelor noastre. Într-adevăr, omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu? A trecut Apocalipsa? Omul a (re)găsit Copacul Vieții? „Homo Deus”… Nemurirea, fericirea, îndumnezeirea… Predicții, viziuni. Și totuși omul rămâne un blestemat, Sisif, măcar prin repetarea, de la începutul până la sfârșitul vieții, cu întreruperi, metamorfoze ori interdicții, a gesturilor, obligațiilor zilnice…

Mai mult...

Mormanul de cuvinte

Cornel Codiţă Deşi mi-au fost o viaţă-ntregă unelte nedespărţite, mi-au deschis miraculoase ferestre către lume, m-au ajutat să înţeleg, s-au jucat uneori cu virtuozitate pe corzile sensibilităţii mele, scoţînd la iveală cînturi pe care nu le-aş fi putut închipui altfel niciodată, relaţia mea cu cuvintele a fost mereu una umbrită. Non-solară, dacă vreţi. O dată, datorită vinovăţiei originare pe care cuvintele o poartă, dovedită matematic, aceea a implacabilei lor trădări faţă de sens. Pentru asta, dacă nu de tot, puţin, puţin le mai poţi ierta. Doar nu ele s-au inventat…

Mai mult...

Altă întrebare

Daniel Mureşan Liberalii urlau din toți rărunchii în 2017 împotriva OUG 13 a lui Dragnea. Îndemnau la proteste, protestau și ei, iar președintele vedea un elefant în cameră. Acum probabil are probleme cu vederea sau respectivul animal s-a urcat în cireș. N-am să despic firul în patru pe această temă, a scris presa despre ea, însă am să analizez puțin două teme: PNL și societatea civilă. Cel mai grav la liberali mi se pare faptul că s-a așternut liniștea. Nu se mai găsește nimeni să conteste conducerea despotică a cuplului…

Mai mult...

Oare ne prețuim scriitorii?

Daniel Săuca Am primit recent o frumoasă carte: „Orașul cu poeți. Sighetul Marmației în 12+1 prieteni”, volum apărut la Editura Valea Verde, în orașul menționat, anul trecut. Selecția textelor, prezentări și antologie de Echim Vancea, cu un cuvânt-înainte de Adrian Alui Gheorghe. O carte frumoasă și pentru că e rânduită sub semnul prieteniei și pune în valoare scriitorii, poeții locului. Sună bine, pentru mine, să identifici un județ, un oraș prin scriitori. Și mai ales prin scriitori vii. Cartea asta m-a îndemnat să vă întreb: oare ne prețuim scriitorii? Și…

Mai mult...

Jan și Zalău

M-am săturat să mai aud sălăjeni care spun cu gura până la cer că vor o țară ca afară, m-am săturat. Merităm noi oare să avem o astfel de țară? La semafor l-am văzut pe Jan. Părea extrem de nervos, a lăsat geamul de la mașină, a scuipat lung printre dinți, a tras puternic din țigară și a aruncat mucul în mijlocul drumului. Culoarea roșie a semaforului l-a exasperat, iar în stația de autobuz a tras pe dreapta, a oprit pe locul destinat persoanelor cu handicap. S-a întâlnit cu un…

Mai mult...

Subiecte la zi

Daniel Săuca Urmăresc zilnic mass-media. Și nu de puține ori mă minunez de „agenda” presei noastre și de subiectele „rostogolite”. Nu știați că în România curge lapte și miere? „România este o țară în care curge lapte și miere, cu precizarea că ele curg din import. Aducem în țară anual 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa. Din Danemarca și Spania, până la mai apropiatele Belgia, Franța sau Grecia – mai toate statele europene toarnă lăptic în cănile românilor. Cât despre miere, ea vine din îndepărtata Chină,…

Mai mult...