Ne vindem ieftin: Sălajul, în topul județelor cu cele mai scăzute prețuri la terenurile agricole

 

Preţurile terenurilor agricole la nivel naţional se situează între 2.500 euro şi 10.000 euro/ha, în funcţie de zonă, iar tendinţa de tranzacţionare se va menţine ridicată şi în 2017, după ce anul trecut s-au tranzacţionat 100.000 de hectare, susțin specialiștii Ministerului Agriculturii. Acestia precizează că cele mai scumpe terenuri ar fi în judeţele Ilfov şi Ialomiţa, unde preţurile sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 euro pe hectar, urmate de Arad, Timiş şi Caraş-Severin, unde preţurile sunt cuprinse între 6.000 – 8.500 euro/ha, iar apoi de judeţul Călăraşi cu 4.000 – 8.000 euro/ha. Urmează Botoşani şi Iaşi cu o cotaţie între 5.500 – 7.000 euro/ha, Brăila cu 5.000 – 7.000 euro/ha, Satu Mare, Bihor, Braşov, Harghita, Covasna, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Tulcea şi Constanţa, cu cotaţii între 4.000 şi 7.000 euro pe hectar. Mai departe, în top, urmează Vrancea şi Galaţi cu 3.500 – 6.000 euro/ha, Teleorman şi Giurgiu cu 3.000 – 6.000 euro pe hectar, Cluj, Alba, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Dolj şi Olt cu 3.500 – 5.500 euro/ha, Suceava, Neamţ şi Bacău cu 3.500 – 5.000 euro/ha, în timp ce în Sălaj, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Gorj şi Mehedinţi terenurile se vând cu 2.500 – 5.000 euro/ha.

 

2017 – încă un an prost pe piaţa tranzacțiilor terenurilor agricole în Sălaj

O statistică la nivel naţional realizată de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), aferentă întreg anului abia încheiat, arată că pe primul loc în topul judeţelor, ca număr de tranzacţii imobiliare vizând loturi agricole, se situează judeţul Timiş, unde proprietarii de terenuri agricole au încheiat 8.866 de tranzacţii de vânzare-cumpărare pe parcursul anului trecut, echivalentul a circa 7 la sută din numărul total de loturi agricole vândute în această perioadă la nivel naţional. Pe locul doi apare Arad, cu 7.670 de tranzacţii, urmat de Dolj, cu 7.373 de terenuri vândute, Brăila, cu 5.828 de vânzări, şi Constanţa, cu 5.781 tranzacţii. Practic, primele cinci judeţe din top acoperă mai bine de un sfert, adică peste 27 la sută, din numărul de terenuri agricole vândute în 2017 la nivel naţional. La polul opus, cu cele mai puţine tranzacţii cu terenuri agricole, se plasează Sălaj, Maramureş, Vâlcea, Bistriţa Năsăud, Covasna şi Gorj, judeţe în care s-au vândut sub 1.000 de terenuri agricole pe parcursul întregului an.

 

Aproape jumătate din terenurile agricole au fost cumpărate de străini

O altă faţetă a pieţei imobiliare cu terenuri agricole abordează şi problema naţionalităţii cumpărătorilor de suprafeţe aflate în circuitul agricol pe teritoriul României. La 27 de ani de la adoptarea Legii fondului funciar 18/1991, încă nu există o situaţie clară privind terenurile din România cumpărate de străini, persoane fizice sau juridice, în nume propriu sau prin interpuşi. Estimările totuşi la acest capitol indică faptul că aproximativ 40 la sută din terenurile agricole ale ţării ar fi cumpărate, implicit exploatate, de străini sau firme româneşti care au în spate persoane sau chiar companii străine. De altfel, subiectul privind vânzarea terenurilor din România către străini îi preocupă şi pe câţiva europarlamentari români, care au făcut interpelări în acest sens către Comisia Europeană. Din păcate, la nivel judeţean, nu există o situaţie clară în acest sens.

 

 

Alte articole

Leave a Comment