La ora la care scriu acest articol nu stiu daca propunerea PDL pentru presedintia Senatului va fi agreata de catre coalitia de la putere (PDL-UDMR-UNPR) si nici daca Vasile Blaga va fi ales in functia de presedinte al Senatului. Ar putea aparea surprize la votul secret, ar putea interveni si o amanare a votului, dar daca de luni avem un nou sef la Senat, indiferent cine va fi acesta, nu are cum sa fie un apropiat al lui Traian Basescu. Pentru ca singurul senator 100% de incredere pentru presedinte este Anca Boagiu, in prezent ministru al transporturilor, iar varianta Boagiu se pare ca a cazut deocamdata. In orice caz, graba suspecta cu care Mircea Geoana a fost atacat, exclus din PSD si revocat din functia de sef de la Senat incepe sa capete sens.
Miza acestei functii, a doua in stat, nu este greu de deslusit. Daca in derularea normala a activitatii Senatului nu reprezinta mare lucru, intr-o singura situatie devine o functie de importanta majora: atunci cand presedintele tarii este suspendat, deoarece interimatul functiei sale este preluat de catre presedintele Senatului avand aproape aceleasi atributii ca si seful statului. Conform Constitutiei, interimarul nu poate transmite mesaje Parlamentului, nu poate dizolva Parlamentul si nu poate declansa un referendum, insa poate numi primul-ministru, de exemplu. Ce mai poate si ar putea fi interesant pentru unii in aceasta perioada cu numeroase si spectaculoase arestari? Presedintele interimar poate numi seful DNA, la propunerea ministrului justitiei, iar mandatul lui Daniel Morar expira la inceputul anului 2012, in luna februarie. In conditiile Constitutiei noastre, DNA-ul si SRI-ul reprezinta principalele instrumente de putere ale presedintelui tarii. Presiunile de la Cotroceni asupra lui Emil Boc pentru a demisiona si arestarile de la Cluj, din vami si de la politia de frontiera sau fortarea demisiei lui Vasile Blaga de la interne ar putea uni, la votul pe suspendare, o parte dintre parlamentarii apropiati lui Boc si Blaga cu opozitia intr-o coalitie ad-hoc impotriva lui Traian Basescu, politicianul stimulator al efervescentei si entuziasmului cu care actioneaza DNA, politicianul ce sustine public necesitatea aparitiei unei forte politice noi si politicianul care nu va mai putea reprezenta o locomotiva electorala pentru PDL in 2012. Teama presedintelui ca o eventuala suspendare a sa ar fi dorita in special pentru a se bloca actiunile DNA este oarecum confirmata de o declaratie recenta, in care spune ca va solicita procurorului general prelungirea mandatului lui Daniel Morar pana in iunie 2012, cand expira mandatele adjunctilor si cand va fi prezentat raportul pe Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie, celebrul MCV. O lasare in ofsaid a suspendarii prin lipsirea de obiectiv. Altfel, de ce acum? De ce sa nu astepte pana la inceputul anului viitor?
Scenariul pare unul stiintifico-fantastic pana la un punct. Basescu si DNA-ul reprezinta impreuna inamicul public numarul 1. Televiziunile de stiri apropiate USL ii ataca cu preponderenta si menajeaza tot mai vizibil PDL-ul. Cazul Apostu este un exemplu. Punctul comun in care durerea este aceeasi atat la PSD cat si la PDL este bararea accesului la banii publici. Opozitia are aproximativ 60% din administratia locala si numai din acest sector isi poate aduna banii pentru campania electorala de la anul. Puterea are controlul investitiilor guvernamentale, deci banii de la stat. Ambele resurse de bani sunt puternic atacate de DNA si de politica impusa de la Cotroceni, iar in guvern cei mai multi bani sunt administrati de catre apropiatele presedintelui: Elena Udrea si Anca Boagiu. Primarii cad arestati pe capete, oamenii de la OPC-uri sau ITM-uri cad si ei declarand senin ca aduna bani pentru partid iar FMI-ul sta cu ochii pe buget si pe cheltuieli. Pe stramtoreala asta, un Basescu suspendat si un Blaga presedinte al Romaniei interimar ar multumi clientelele din ambele grupari. Asa s-ar explica gafa PSD-ului de a pierde functia de presedinte al Senatului simultan cu declansarea actiunii de suspendare a presedintelui statului. De ce sa fi pierdut functia de la Senat si sa fi declansat o actiune de suspendare sortita esecului neavand majoritatea nici in Senat si nici in plenul reunit al Parlamentului? Pare o idiotenie pusa pe seama celor doi lideri USL, considerati de presa imaturi si manevrati de altii, dar daca a fost o gafa intentionata? Presedintia Senatului ar putea fi trocul PSD (USL) cu o parte insemnata din PDL in schimbul acestei majoritati. Iar daca Blaga, un lider PDL niciodata atacat de opozitie si de televiziuni, obtine lejer aceasta functie va fi o confirmare a unei posibile intelegeri subterane.
Totusi, ca si la suspendarea din 2007, Traian Basescu ar putea scapa. Daca la referendumul pentru demitere, ce se organizeaza in termen de 30 de zile de la suspendare, sansele lui sunt mici sa nu fie demis, de data aceasta are sanse foarte mari sa nu mai ajunga la referendum. In 2007 ca si azi, initiatorii suspendarii nu prezinta fapte de incalcare a Constitutiei ci vorbe, declaratii publice, motive de suspendare care nu au cum sa primeasca un aviz de constitutionalitate. Fata de 2007, cand Parlamentul nu era obligat sa tina cont de parerea Curtii Constitutionale, in prezent, gratie ultimei modificari a legii de functionare a CC, hotararea Parlamentului de suspendare a sefului statului poate ajunge pe masa magistratilor constitutionalisti, care au ultimul cuvant. Componenta actuala a Curtii Constitutionale este si ea mult schimbata in avantajul presedintelui. Senatorul PSD Dan Sova, cel care a propus in 2010 amendamentul, a explicat ca a introdus aceasta modificare pentru ca dorea sa impiedice actuala putere sa il schimbe abuziv pe Mircea Geoana de la sefia Senatului. Acelasi Sova care l-a executat pe Geoana. Extraordinar! Magnific! Politica romaneasca , dupa cum se vede, face posibil orice scenariu ce ar parea acum complet imaginar, asa ca am putea sa ne asteptam la evolutii cat se poate de interesante in urmatoarele luni.
