Moţiunea de cenzură care va fi votată miercuri vizează atât modificările aduse Codului Muncii, cât şi procedura asumării, abuzată de către Guvernul Boc, a declarat, ieri, aflat în cadrul unei conferinţe de presă, deputatul PNL, Mirel Taloş. Acesta a adăugat că actualul Executiv abuzează, în continuare, de prevederile articolului 114 din Constituţia României, transformând procedura angajării răspunderii dintr-o metodă excepţională a puterii executive într-una uzuală în raporturile sale cu Parlamentul.
Pentru a susţine această afirmaţie, este suficient să ne uităm pe statisticile ultimilor ani pentru a vedea că, în perioada 2000-2004, Guvernul Năstase şi-a angajat răspunderea de trei ori în faţa Parlamanetului, în perioada 2005 – 2006, guvernarea PNL – PDL tot de trei ori, pentru ca guvernarea Tăriceanu să folosească această formulă o singură dată. Din 2009 încoace, Guvernul PDL, condus de Emil Boc, şi-a angajat răspunderea de nu mai puţin de zece ori, angajarea pe Codul Muncii fiind a unsprezecea oară când este folosită această procedură. Spre deosebire de asumările anterioare, aceasta este făcută de un Guvern care are în fruntea sa un prim-ministru pentru care preşedintele ţării caută, oficial, un înlocuitor, de un prim-ministru pe care o parte importantă din propriul partid doreşte să-l schimbe, un prim-ministru cu credibilitate publică aproape zero, a mai spus parlamentarul liberal.
Mirel Taloş a mai afirmat că liberalii sunt de părere că nu se justifică, sub nicio formă, urgenţa în cazul Codului Muncii. Astfel că problema crizei economice în România nu este legată de raporturile de muncă, ci de absenţa măsurilor de stimulare a activităţii economice.
Prin felul în care este elaborat acest Cod al Muncii se demonstrează că Guvernul nu a înţeles esenţa reglementărilor de muncă: Codul Muncii trebuie să asigure echilibrul între interesele salariaţilor şi ale angajatorilor. Modificările propuse, culmea, nu au fost solicitate şi nu sunt susţinute nici măcar de patronate, cu atât mai puţin de sindicate. Aceste modificări pot avea însă drept consecinţă mişcări sociale, scăderea productivităţii muncii, pe fondul nemulţumirii salariaţilor, falimentarea multor societăţi, a subliniat parlamentarul.
Prevederile care afectează salariaţii şi angajatorii, în opinia lui Mirel Taloş, sunt: extinderea excesivă a contractelor pe perioadă determinată şi a celor de muncă temporară; mărirea perioadei de probă la angajare, de la 30 la 90 de zile, care alături de eliminarea oricărei restricţii în repetarea acestei proceduri, poate duce la abuzuri; eliminarea contractului colectiv de muncă; prelungirea timpului de lucru zilnic peste opt ore şi, săptămânal, peste 40 de ore, cu media pe patru luni de maximum 48 de ore, care vor reduce ocuparea forţei de muncă; eliminarea informării sindicatelor în conflictele concedierilor colective; eliminarea preavizului.