Aurul şi argintul au înregistrat scăderi puternice joi, pierzând aproximativ 5%, respectiv 10%, într-un val amplu de vânzări care a afectat pieţele globale, pe fondul îngrijorărilor privind conflictul din Iran şi presiunile inflaţioniste, relatează CNBC.
Preţul aurului spot a coborât sub pragul de 4.600 de dolari pe uncie, potrivit CNBC, în timp ce contractele futures au scăzut cu aproape 6%, conform aceleiaşi surse. Argintul spot a pierdut peste 6%, ajungând la 70,22 dolari pe uncie, iar contractele futures au scăzut cu peste 9%, mai arată CNBC.
Scăderile s-au extins şi asupra companiilor miniere şi a fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri) legate de metale preţioase, potrivit CNBC. ETF-ul ProShares Ultra Silver a pierdut aproximativ 20% înainte de deschiderea pieţei, în timp ce iShares Silver Trust a scăzut cu aproape 10%, iar Aberdeen Physical Silver Shares cu 9,9%, relatează CNBC. În rândul companiilor miniere, Teck Resources a scăzut cu 8,9%, First Majestic Silver cu 10%, iar Coeur Mining cu 9,9%, conform CNBC.
Tendinţa negativă s-a reflectat şi în Europa, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu aproximativ 6%, potrivit CNBC. Acţiunile Fresnillo, unul dintre cei mai mari producători de argint la nivel global, au pierdut 9,3%, iar Antofagasta a scăzut cu 8,2%, mai arată CNBC.
Corecţia vine într-un context general de aversiune la risc, care a afectat simultan acţiunile şi obligaţiunile guvernamentale, potrivit CNBC.
Investitorii urmăresc evoluţiile conflictului dintre SUA şi Iran, aflat spre a treia săptămână, care alimentează temerile privind un posibil şoc energetic global, relatează CNBC. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran şi Qatar au dus la creşteri ale preţurilor la petrol şi gaze, amplificând riscurile inflaţioniste, conform CNBC.
Băncile centrale monitorizează atent situaţia, potrivit CNBC. Rezerva Federală a SUA a menţinut dobânzile neschimbate şi a subliniat incertitudinile generate de conflict, în timp ce Banca Japoniei şi Banca Naţională a Elveţiei au transmis, la rândul lor, că riscurile inflaţioniste sunt în creştere, relatează CNBC.
După creşteri spectaculoase în 2025 – de 66% pentru aur şi 135% pentru argint – metalele preţioase au devenit mult mai volatile în 2026, potrivit CNBC. Argintul a înregistrat chiar cea mai mare scădere zilnică din ultimele decenii la finalul lunii ianuarie, mai arată CNBC.
Analiştii spun că vânzările sunt determinate de nevoia investitorilor de lichiditate, într-un context de turbulenţe pe pieţe, conform CNBC. În acelaşi timp, aprecierea dolarului american face aurul mai scump pentru cumpărătorii din alte valute, ceea ce contribuie la scăderea cererii, relatează CNBC.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro