Ca răspuns la o solicitare a Ministerului Educației și Cercetării privind acțiunile întreprinse în județul Sălaj în ceea ce privește problematica istoriei evreilor, dar și din dorința de a explora elemente ce țin de istoria locală a comunității evreiești, s-a născut ideea elaborării acestui auxiliar didactic.
La apelul lansat de Casa Corpului Didactic Sălaj au răspuns un număr mare de profesori de istorie, iar dintre aceștia s-a creat un nucleu format din profesorii Claudiu Anton, Alina Guler, Ștefan Mitrașca, Paul Petrean, Alexandra Preda și Ciprian Rad, la care s-au adăugat, firesc, Cristina Chaya Has – reprezentantă a Comunității Evreilor Zalău-Sălaj, Mircea Groza – arheolog culinar și Daniel Stejeran – directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord.
Înțelegerea istoriei presupune mai mult decât simpla cunoaștere a faptelor trecutului; ea înseamnă recunoașterea contribuției fiecărei comunități la formarea identității noastre colective și asumarea responsabilității față de memoria comună. În acest spirit, moștenirea evreiască din județul Sălaj reprezintă un reper esențial al istoriei locale și un capitol semnificativ al patrimoniului cultural românesc.
Comunitățile evreiești care au trăit în Sălaj au îmbogățit viața economică, socială și culturală a regiunii, lăsând urme vizibile și invizibile: sinagogi, cimitire, documente, tradiții, dar mai ales povești de viață care poartă amprenta unei lumi bogate în sensuri și valori.
Înțelegerea acestei moșteniri ne ajută să descoperim nu doar istoria unei comunități, ci și capacitatea umană de a crea, de a construi și de a supraviețui.
Ghidul „Moștenirea evreiască din Sălaj” este rezultatul unui demers educațional șimemorial care urmărește să valorifice aceste resurse locale, punându-le în slujba formării tinerelor generații. Conceput ca un instrument complementar pentru predarea disciplinei Istoria Evreilor. Holocaustul, acest material oferă cadrelor didactice și elevilor repere istorice, activități aplicative și sugestii metodologice menite să stimuleze gândirea critică, empatia și spiritul civic.
Educația memoriei – componentă centrală a acestui demers – nu are doar o dimensiune istorică, ci și una profund civică. Studierea trecutului evreiesc și a tragediei Holocaustului ne obligă să privim cu luciditate originile intoleranței și efectele sale devastatoare. Aducând în prim-plan exemple locale, experiențe individuale și documente concrete, acest ghid îi ajută pe elevi să înțeleagă istoria nu ca pe o serie de statistici, ci ca pe o succesiune de destine umane.
Realizarea acestui volum a fost posibilă datorită implicării și profesionalismului unui grup de profesori de istorie dedicați, care au dorit să aducă un plus de sens și profunzime în procesul de predare. Le sunt recunoscător pentru pasiunea, rigoarea și sensibilitatea cu care au contribuit la alcătuirea acestui material. Mulțumiri se îndreaptă, de asemenea, către instituțiile partenere și comunitățile care au sprijinit acest proiect, oferind acces la informații, arhive și resurse de o valoare inestimabilă.
Sperăm ca „Moștenirea evreiască din Sălaj” să devină un reper util și inspirațional pentru profesorii și elevii interesați de istoria evreilor și a Holocaustului, dar și un îndemn la cunoaștere, reflecție și respect față de memoria celor care au făcut parte din această istorie.Numai printr-un dialog constant între trecut și prezent putem clădi o cultură a responsabilității și a empatiei – temelia unei societăți democratice și echilibrate.
* Prefața auxiliarului didactic „Moștenirea evreiască din Sălaj”, Editurile „Școala Noastră” și „Caiete Silvane”, Zalău, 2025, coordonatori Marius-Mirel Matyas și Daniel Stejeran.
Marius-Mirel Matyas
(Articol apărut în revista Caiete Silvane)