Articolul de față își propune să readucă în atenție preocupările monografice dedicate Sălajului. Monografiile dedicate așezărilor omenești oferă informații de natură geografică, istorică, memorială, culturală, etnografică, socială și economică, având roluri esențiale în construirea unei imagini cât mai obiective și cât mai corecte a realităților locale, în păstrarea identității comunităților, precum și în transmiterea memoriei colective către viitoarele generații.
Se cuvine să fie precizat faptul că, în cadrul inventarierii lucrărilor monografice, am avut în vedere monografiile care urmează modelul tradițional, vizează multiplele sfere ale vieții spirituale și social-economice ale unei unități administrativ-teritoriale, sunt dedicate memoriei și identității locale, sunt realizate de oameni de specialitate și respectă anumite rigori și norme științifice. Nu au fost avute în vedere cărțile care se referă doar la anumite aspecte sau evenimente istorice, lucrările metodico-științifice în vederea obținerii gradelor didactice și manuscrisele păstrate în ciornă sau dactilografiate, care zac prin arhive, biblioteci sau la diverse persoane. De asemenea, am exclus cărțile dedicate instituțiilor administrative, economice, culturale, de învățământ, cercetărilor arheologice, cercetărilor etnofolclorice, precum și pe cele care omagiază o anumită personalitate.
Prima monografie a Sălajului, Szilágy vármegye monographiája [Monografia Comitatului Sălaj] a fost scrisă în limba maghiară de profesorul și scriitorul Petri Mór, fost revizor școlar, și a apărut în perioada 1901-1904, la Budapesta. „Cele șase volume ale monografiei abordează următoarele subiecte: I. Istoria generală a comitatului Sălaj; II. Cetățile și proprietarii cetăților. Istoria Zalăului (Deci ultima parte a volumului al doilea este consacrată integral istoriei Zalăului.); Volumele III-IV ne prezintă localitățile ordonate alfabetic. Volumele V-VI, intitulate «Proprietarii de domenii – familii», ne prezintă istoria principalelor familii sălăjene”, a specificat profesorul László László, în articolul „Petri Mór (1863-1945)”, publicat în numărul 246/iulie 2025 al revistei „Caiete Silvane”. În perioada interbelică, Petri Mór a fost acuzat de subiectivism îngust. Conform unor intelectuali români, acesta s-a preocupat, în special, de istoria propriei etnii și a minimalizat rolul românilor în evoluția Țării Silvaniei. De exemplu, învățătorul și istoricul Ioan Ardeleanu Senior, în articolul „Pentru o monografie a Sălajului”, publicat în revista „Școala Noastră”, nr. 9/noiembrie 1936, a scris următoarele despre prima monografie dedicată Sălajului: „De această lucrare ne putem lipsi. Acest om a fost preocupat și, renegații, ca toți renegații, «sunt mai catolici decât papa». Muncă a depus acest om, nu contest, după cum nici D-sa nu contestă – încă mai trăiește în Budapesta – că orice înjghebare de viață națională românească, tot trecutul atât de românesc al Sălajului, a fost omis cu bună știință. Tendențios cum rar găsești. La nevoie, dovezi destule”. Bogatele date statistice și istorice prezentate în lucrarea lui Petri Mór au fost utilizate în majoritatea monografiilor dedicate localităților sălăjene.
În 1908, cu prilejul Adunării Generale a „Astrei” de la Șimleu Silvaniei din 6-9 august, a fost publicată lucrarea Schița monografică a Sălagiului, întocmită de gazetarii Dionisie Stoica și Ioan P. Lazăr. Lucrarea apărută la Institutul Tipografic și de Editură „Victoria” din Șimleu Silvaniei – întreprinderea care tipărea și săptămânalul „Gazeta de Duminecă” – a cuprins șapte capitole: „Rezumat istoric”, „Biserica”, „Școala”, „Date etnografice”, „Bărbații distinși”, „Instituțiuni culturale și financiare” și „Șimleul și comunele”. În prefață, autorii prezintă cititorilor motivația ce a dus la apariția volumului: „Hotărându-se, în conferința fruntașilor sălăjeni, ținută în Șimleu la 19 martie a.c., ca «Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român» să fie invitată a-și ținea adunarea generală din anul acesta în Sălaj, și anume în Șimleu, și aleși fiind în comitetul executiv al serbărilor împreunate cu această adunare generală, ni s-a născut ideea de a da, cu acest prilej, tabloul actual cultural și economic al populației române din Sălaj, crezând, că în felul acesta, vom face nu numai un bun serviciu scopurilor noastre culturale în general, ci vom săvârși în același timp un lucru, care intră tocmai în cadrele de activitate ale «Astrei». Dacă vine «Astra» la Șimleu – ne-am zis – e de datorința noastră să-i arătăm cum stă Sălajul din punctul de vedere al românismului, să dăm o icoană etnografică românească, cu atât mai mult, cu cât Sălajul, ca parte mărginașă, reclamă o cunoaștere mai amănunțită și mai temeinică, din atâtea și atâtea cauze”. De asemenea, autorii au susținut că schița monografică poate avea valențe de pionierat, reprezentând un început care se cere continuat, care deschide calea unor viitoare cercetări: „Lucrarea noastră poate forma în același timp baza monografiei complete a Sălajului, care s-ar putea termina după un studiu și o muncă de câțiva ani. Rezultatul acestor ani ar da câteva volume groase. Gândul nostru, precum am spus, a fost să arătăm starea de azi a sălăjenilor români”.
În perioada comunistă au apărut lucrările: Județul Sălaj (Editura Academiei RSR, București, 1972) de Tiberiu Morariu și Victor Sorocovschi, respectiv Județele patriei. Sălaj – monografie (Editura Sport-Turism, București, 1980). Cele două lucrări au fost scrise conform „liniei partidului”, istoria fiind reinterpretată prin prisma marxism-leninismului. Au fost prezentate și „marile realizări” economico-sociale ale regimului comunist. În schimb, au fost negate valorile epocilor precedente, iar personalități de primă mărime din istoria Sălajului au fost omise. Cele două lucrări conțin și date obiective care, lăsând deoparte festivismul, mistificările și triumfalismul, pot fi folositoare.
În 2018, anul Centenarului Marii Uniri a tuturor românilor, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj – instituția aflată în subordinea Consiliului Județean Sălaj – a editat prima monografie a Sălajului de după căderea regimului comunist, demersul pluridisciplinar fiind coordonat de profesorul universitar doctor Traian Vedinaș, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Publicată la Editurile „Caiete Silvane” (Zalău) și „Eikon” (București), monografia Sălajul la Centenar reprezintă o lucrare de înaltă ținută științifică, o sinteză geografică, istorică, economică și culturală, redactată „într-un stil literar și eseistic, pentru a fi accesibilă și nespecialiștilor, nu numai elevilor și studenților, dascălilor din licee, ci și funcționarilor administrativi, managerii din primării, lucrătorii din centrele de informare turistică, dar și din mediul privat, cu toții putând beneficia de informațiile puse în joc, de valorile identificate, pe care să le folosească în proiecte individuale, asociate și comunitare pe multiplele culoare ale dezvoltării durabile, atât în spațiul urban, cât și în cel rural din Sălajul istoric și actual”, după cum preconiza coordonatorul lucrării în articolul „Repere pentru Monografia Sălajului”, publicat în revista „Caiete Silvane”, Zalău, nr. 160/mai 2018. În premieră, județul Sălaj a beneficiat de o cercetare completă, de o monografie în adevăratul sens al cuvântului. Studiile monografice anterioare, științifice și de popularizare, au prezentat doar o imagine parțială a județului și au fost fie depășite și incomplete ca informație după cerințele istoriografiei moderne, fie tributare imixtiunii politicului. Sălajul la Centenar este rodul contribuției unui colectiv interdisciplinar format din specialiști în sociologie, istorie, geografie, etnologie, istoria presei și a vieții religioase. Printre semnatarii cărții s-au aflat profesori universitari și cercetători științifici de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. De asemenea, au contribuit la cercetarea monografică unii dintre cei mai buni profesori care activează în județ. Monografia editată de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj poate fi considerată o veritabilă carte de vizită a județului Sălaj. În paginile cărții se reflectă aspectele fundamentale din domeniile ce definesc o comunitate: așezarea geografică și populația, istoria și politica, economia și dezvoltarea, patrimoniul și viața culturală. Motivația demersului editorial a fost prezentată în cuvântul-înainte semnat de Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj: „Monografia de față (prima de acest fel cel puțin din 1990 încoace!) încearcă să contribuie – și prin valorizarea istoriei și culturii spațiului «ultra-silvan» – la dezvoltarea județului nostru, oferind posibile modele în acest sens primarilor, administrațiilor publice locale. Un asemenea posibil model de dezvoltare e legat de importanta zestre culturală, istorică, bisericească și a tradițiilor Sălajului”. De asemenea, editorul a precizat că volumul reprezintă „o cercetare necesară și pentru a privi spre viitor înțelegând trecutul și prezentul”. Lucrarea, atent structurată, bogată în conținut, a cuprins următoarele capitole: „Comunicări și comunicații”, „Populație și așezări”, „Istorie și politică”, „Economie și dezvoltare”, „Educația și regimurile politice”, „Incursiune în universul presei” și „Patrimoniu și dezvoltare”. În anul 2020, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, Sălajul la Centenar a fost reeditată, într-o variantă îmbunătățită, prin adăugarea de noi studii și introducerea de ilustrații și documente fotografice.
Lucrările dedicate memoriei și identității localităților urbane din Sălaj sunt puține. Prima încercare de cercetare monografică a Zalăului datează din anul 1926 și a fost scrisă de folcloristul și profesorul Leontin Ghergariu, personalitate cu o bogată activitate pe tărâmul publicistic, cultural și didactic din Țara Silvaniei. Zălaul. Schița monografică a înfățișat o imagine completă a urbei de la poalele Meseșului din perioada interbelică. Volumul a fost reeditat în anul 2012, în cadrul colecției „Restituiri” a Editurii Caiete Silvane. Alte abordări monografice ale reședinței Sălajului sunt lucrările: Zalău – un oraș la frontiera de nord-vest a Transilvaniei, monografie semnată de profesorul și arheologulNicolae Gudea și de preotul Valer Părău și apărută în 2013, respectiv Zilah. A csuprosok városa, în două volume semnate de jurnalistulPapp Lajos și apărute la Editura Asante în 2022. Lucrarea despre evoluția orașului Zalău, finanțată de Consiliul Local și Primăria Municipiului Zalău și apărută în 2013, a fost structurată pe nouă capitole: „Poziția geografică, relieful și condițiile climatice ale locului”, „Istoria așezării”, „Date în legătură cu viața economică a orașului de-a lungul timpului”, „Organizarea și administrarea orașului”, „Viața socială a așezării Zalău”, „Dezvoltarea urbanistică de-a lungul timpurilor”, „Populația orașului”, „Viața spirituală în oraș de-a lungul timpului” și „Câteva constatări finale și concluzii”.
Despre Cehu Silvaniei, cel mai mic oraș al județului Sălaj, au apărut lucrările: Cehu Silvaniei – străveche cetate voievodală românească– Ștefan I. Vădeanu, Editura Gutinul, Baia Mare, 2007; Szilágycseh kismonográfiájadeSzabó P. Árpád și Ungur Gabriella, 2011 și Szilágycsehi múltidéző (Helytörténetek és egyebek), vol. I-II de Papp Lajos, Editura Asante, Zalău, 2021. Nadișul este singurul sat subordonat orașului Cehu Silvaniei care are o monografie: Nadiș – 620 de ani (1387-2007). File rupte dintr-o monografie, coordonată de profesorul și etnologulAugustin Mocanu și apărută la Baia Mare în 2007.
Jiboul, orașul de pe malul stâng al râului Someș, la confluența acestuia cu Valea Agrijului, are trei monografii: Jibou, monografie de Daróczi Iosif, Daróczi Viorica, Gheorghe Coste și Daniela Coste, 2002; Zsibói túrkáló de Papp Lajos, Editura Asante, Zalău, 2021 și Jibou – Arc peste timpde Daróczi Iosif și Daróczi Mihai Iosif, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022. Despre Var, sat component al orașului Jibou, a fost publicată lucrarea: Monografia satului Varde Daróczi Iosif, Daróczi Viorica și Daróczi Mihai Iosif, Editura Școala Noastră, Zalău, 2014.
Orașul de la poalele Măgurii, Șimleu Silvaniei, are o monografie în limba română: Cartea Șimleului de Vasile Vetișanu-Mocanu, Editura Litera, București, 1985 și două în limba maghiară: Szilágysomlyó de Tóth Miklós, Asociația Culturală „Pallas”, Cluj-Napoca, 1994 și A 750 éves Szilágysomlyó 1251-2001de Hajdu Attila, Editura Művelődés, Cluj-Napoca, 2001.
Următoarele sate aparținătoare localităților urbane nu au beneficiat de lucrări monografice: Stână (Zalău), Horoatu Cehului, Motiș, Ulciug (Cehu Silvaniei), Cuceu, Husia, Rona (Jibou), Bic, Cehei și Pusta (Șimleu Silvaniei).
În perioada 1970-2025 au fost tipărite 128 de monografii despre 89 de localități rurale sălăjene (Agrij, Aluniș, Băbeni, Bădăcin, Bănișor, Benesat, Bilghez, Bobota, Bocșa, Boghiș, Boian, Borza, Bozieș, Brâglez, Brusturi, Buciumi, Bulgari, Camăr, Căpâlna, Chechiș, Chendrea, Cheud, Chilioara, Ciocmani, Ciumărna, Cizer, Crasna, Creaca, Cristolț, Cutiș, Derșida, Doba, Dobrin, Fântânele-Rus, Fildu de Jos, Fizeș, Gâlgău, Gâlgău Almașului, Giurtelecu Șimleului, Glodul Someșului, Gostila, Guruslău, Hășmaș, Hereclean, Ilișua, Jac, Lompirt, Lozna, Lupoaia, Marca, Marin, Meseșenii de Sus, Năpradea, Nușfalău, Păușa, Peceiu, Pericei, Plesca, Poiana Blenchii, Ponița, Pria, Prodănești, Purcăreț, Răstoci, Răstolț, Răstolțu Deșert, Românași, Rus, Sălăjeni, Sâg, Sâncraiu Almașului, Sângeorgiu de Meseș, Sânpetru Almașului, Solona, Someș-Odorhei, Stârciu, Stupini, Șărmășag, Șimișna, Traniș, Treznea, Ugruțiu, Valcău de Jos, Valea Hranei, Vădurele, Zalha, Zalnoc, Zăuan și Zimbor). În anexă publicăm o listă bibliografică, unde sunt menționate numele autorului (sau autorilor), titlul monografiei, editura (când figurează), localitatea și anul apariției, având la bază lucrarea Moștenirea Sălajului – Scrieri despre Sălaj – (recomandări bibliografice despre Sălaj), realizată de Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu” Sălaj și publicată la Editura Caiete Silvane în 2025. Cele mai multe dintre monografiile dedicate satelor din Sălaj, 44 la număr, au apărut la Editura Caiete Silvane.
Prima monografie a unei localități rurale sălăjene datează din anul 1970 și a fost coordonată de Ovidiu Bădina, Dumitru Dumitriu și Octavian Neamțu. Buciumi. Un sat din Țara de Sub Munte a apărut la Editura Academiei RSR și a fost redactată în urma unei cercetări de teren desfășurată în localitatea situată în sud-vestul județului Sălaj. „În perioada 6 octombrie – 3 decembrie 1968, s-a organizat în satul Buciumi, din județul Sălaj, o cercetare socioeconomică menită să contribuie la studiul aprofundat al condițiilor și factorilor care determină, pe multiple planuri, dezvoltarea activității locale. Cercetarea socioeconomică efectuată la Buciumi – Sălaj a fost concepută ca o investigație interdisciplinară și a fost realizată de un colectiv multidisciplinar, la care au participat 61 de persoane, dintre care 43 din București și din Cluj, iar 18 din județul Sălaj și din satul Buciumi. Constituirea colectivului multidisciplinar a fost asigurată pe de o parte prin colaborarea unor unități de cercetare specializate și a unor specialiști din diferite domenii de cercetare integrate în această investigație interdisciplinară, iar pe de altă parte prin integrarea specialiștilor locali în această acțiune cu implicații teoretice și practice”, se arată în prefața volumului.
În anii ’80 a apărut o singură monografie: Valer Vlad, Monografia satului Ciocmani (1983), iar în anii ’90, când au căzut interdicțiile tematice, mișcarea monografică din Sălaj a rămas în amorțire, fiind publicate doar șapte lucrări: Valer Hossu, Răstoci – o istorie într-un sat, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996; Victor Marian, Amintiri din și despre Lozna, Editura Progresul Românesc, București, 1997; Bessenyei István, Sarmaság, Parohia Reformată Șărmășag, 1998; Major Miklós, Kémer – A helyét kereső szilágysági nagyközség, Fundația „Pro Camăr”, 1998; Major Miklós, Szilágyzovány 750 éves, Parohia Reformată Zăuan, 1999; Szabó Miklós, Boér Júlia, Szilágybagos község és egyház 750 éves, Editura Marysan, Zalău, 1999 și Valer Vlad, Monografia comunei Băbeni, județul Sălaj, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 1999. Doar după anul 2000 se poate spune că scrierea monografiilor satelor sălăjene și-a luat avântul. Tot după acest an, cercetările au câștigat foarte mult în calitatea documentării și în realizarea editorială.
Toate satele componente din următoarele comune dețin monografii: Agrij, Bobota, Boghiș, Cizer, Nușfalău și Șimișna. Satele Buciumi, Camăr, Cizer, Năpradea, Peceiu, Sâncraiu Almașului și Voivodeni au cele mai multe monografii, câte trei fiecare. Trei monografii au mai multe ediții: Monografia satului Bădăcin și a familiei Maniu, semnată de preotul Cristian Borz și apărută la Editura Caiete Silvane a ajuns la ediția a III-a (ediția I – 2012, ediția a doua – 2016, ediția a treia – 2018), iar lucrările Fântânele-Rus – Istorie și actualitate de colonelul (r.) Niculae Costin (prima ediție a apărut în regia autorului, iar a doua a fost publicată la Editura Caiete Silvane) și Bocșa – satul meu, între document și poveste de profesoara Elena Ciobanca Opriș (ambele ediții la Editura Caiete Silvane) au fost reeditate.
Localitățile din 11 comune nu au monografii: Carastelec, Chieșd, Crișeni, Cuzăplac, Gârbou, Halmășd, Mirșid, Plopiș, Sânmihaiu Almașului, Șamșud și Vârșolț. Reședințele de comune care nu au monografii sunt: Almașu, Bălan, Coșeiu, Hida, Horoatu Crasnei, Ileanda, Ip, Letca, Măeriște, Meseșenii de Jos, Sălățig și Surduc.
Următoarele comune sunt slab reprezentate din punct de vedere monografic, având câte o singură lucrare dedicată unui sat: Almașu (Cutiș a beneficiat de o monografie, iar Băbiu, Jebucu, Mesteacănu, Petrinzel, Sfăraș, Stana și Țăudu nu au monografii), Ileanda (Răstoci are o monografie, iar Bârsăuța, Bizușa-Băi, Dăbâceni, Dolheni, Luminișu, Măleni, Negreni, Perii Vadului, Podișu, Rogna și Șasa nu au parte de monografii), Letca (Purcăreț este satul care are o monografie, iar despre Ciula, Cozla, Cuciulat, Lemniu, Șoimușeni, Toplița și Vălișoara nu au apărut cercetări de tip monografic) și Ip (Zăuan a fost în atenția monografilor, în timp ce despre Cosniciu de Jos, Cosniciu de Sus și Zăuan-Băi nu s-au scris monografii). La Valcău de Jos există o monografie a comunei, iar satele componente Lazuri, Preoteasa, Ratovei, Sub Cetate și Valcău de Sus nu au constituit obiectivele unor cercetări de tip monografic. Alte sate care nu au monografii sunt: Cliț, Piroșa și Poienița (comuna Băbeni), Gălpâia (Bălan), Ban (Bănișor), Biușa (Benesat), Borla, Câmpia (Bocșa), Bodia, Bogdana, Huta (Buciumi), Pădureni (Camăr), Archid (Coșeiu), Huseni, Ratin (Crasna), Brebi, Ciglean, Viile Jacului (Creaca), Muncel, Poiana Onții și Văleni (Cristolț), Deleni, Naimon, Sâncraiu Silvaniei, Verveghiu (Dobrin), Adalin, Fântânele (Dragu), Tetișu (Fildu de Jos), Bârsău Mare, Chizeni, Dobrocina, Fodora, Frâncenii de Piatră, Gura Vlădesei (Gâlgău), Badon, Bocșița, Dioșod, Panic (Hereclean), Baica, Miluani, Păduriș, Racâș, Trestia (Hida), Hurez, Șeredeiu (Horoatu Crasnei), Cormeniș, Preluci, Valea Leșului, Valea Loznei (Lozna), Leșmir, Marca-Huta, Porț, Șumal (Marca), Criștelec, Doh, Mălădia, Uileacu Șimleului (Măeriște), Aghireș, Fetindia (Meseșenii de Jos), Someș-Guruslău (Năpradea), Periceiu Mic, Sici (Pericei), Fălcușa, Măgura (Poiana Blenchii), Chichișa, Poarta Sălajului, Romita (Românași), Buzaș (Rus), Deja, Mineu, Noțig (Sălățig), Mal, Sârbi, Tusa (Sâg), Bârsa, Domnin, Inău, Șoimuș (Someș-Odorhei), Cristolțel, Teștioara, Tihău, Turbuța (Surduc), Moiad, Poiana Măgura, Țărmure (Șărmășag), Bozna (Treznea), Ceaca, Ciureni, Valea Ciurenilor, Valea Lungă, Vârteșca (Zalha), Sutoru, Chendremal și Dolu (Zimbor).
Două dintre satele desființate au beneficiat de monografii: Ponița – localitate care din anul 1968 a fost înglobată în limitele satului Hurez – și Boian – sat care din 1968 este parte integrantă din satul Cizer.
Năpradea, între Someș și Gura Cerului, scrisă de Aurel Medve, Monica Mare și Dan Borbei și publicată la Editura Caiete Silvane în 2024, poate fi considerată o monografie-model, redactată după toate rigorile științifice. Potrivit prof. dr. Teodor Ardelean, director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, volumul dedicat satului Năpradea este o realizare remarcabilă. În prefață, Teodor Ardelean a subliniat aportul cultural și științific al profesorului Aurel Medve în domeniul monografiei locale și al cercetării satului natal – Năpradea, precum și caracterul sincretic al cărții, care îmbină istoria, geografia, demografia, etnografia, amintirile și povestirile, oferind accesibilitate și emoție cititorilor. „Profesorul Aurel Medve, eminent absolvent al Geografiei la Alma Mater ieșeană și dascăl cu certă vocație în satul său natal, pentru care la terminarea studiilor a optat chiar renunțând la cariera universitară, a pornit pe drumul acesta al monografismului local în urmă cu decenii. (…) Profesorul Aurel Medve, care prin lucrarea sa de profil despre Școala din Năpradea «s-ar putea să fi scris cea mai bună monografie școlară din România», a gândit un experiment nou, al cărui rezultat este chiar cartea de față. I-a adunat la sfat pe consătenii săi, Monica Mare, director al Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și Dan Borbei, inginer, fizician, căutător de înțelesuri, poet etc., spre a compune un mixtum compositum, adică o monografie a satului Năpradea «triunghiulară». Nu e un triunghi «echilateral», efortul celor trei autori nefiind și neputând fi egal, dar e o viziune nouă, în care sincretismul documentar și de viziune are menirea să confere nu doar «unitate în diversitate», ci și o «alternanță la iubire». Căci cei ce-și îndrăgesc satul s-ar putea (să zicem!) să nu poată urmări cursiv toată argumentația științifică, geomorfologică, petrografică, de botanică sistematică ș.a., iar soluția de față oferă «refugiul» în lectura textelor realizate de către cei doi tineri confrați, chemați să vină la o astfel de monumentalizare cu o ornamentație ce va demonstra atât fascinația «limbajului local» și întâmplărilor deochiate petrecute odinioară, cât și rolul descrierii etnologice în cultivarea emoției prin amintire!”, a susținut Teodor Ardelean.
Cărțile dedicate localităților sălăjene pot reprezenta puncte de plecare în realizarea unui ghid metodologic de elaborare a monografiilor locale. Un astfel de demers ar putea să vină, mai ales, în sprijinul viitorilor autori de monografii, cu posibilități mai reduse de documentare. Multe dintre lucrările monografice, care au relevanță istorică și culturală pentru cercetarea identității locale din Sălaj, se pot dezvolta cu noi argumente și contribuții științifice.
Anexă
Monografiile localităților rurale din județul Sălaj
• Bădina, Ovidiu; Dumitriu, Dumitru; Neamțu, Octavian, Buciumi. Un sat din Țara de Sub Munte, Ed. Academiei RSR, București, 1970.
• Vlad, Valer, Monografia satului Ciocmani, 1983.
• Hossu, Valer, Răstoci – o istorie într-un sat, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1996.
• Marian, Victor, Amintiri din și despre Lozna, Ed. Progresul Românesc, București, 1997.
• Bessenyei István, Sarmaság, Parohia Reformată Șărmășag, 1998.
• Major Miklós, Kémer – A helyét kereső szilágysági nagyközség, Fundația „Pro Camăr”, 1998.
• Major Miklós, Szilágyzovány 750 éves, Parohia Reformată Zăuan, 1999.
• Szabó Miklós; Boér Júlia, Szilágybagos község és egyház 750 éves,Ed. Marysan, Zalău, 1999.
• Vlad, Valer, Monografia comunei Băbeni, județul Sălaj, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 1999.
• Major Miklós, Szilágynagyfalu. Fejezetek a község nyolc évszázados múltjából, Parohia Reformată Nușfalău, 2000.
• Major Miklós, Szilágyborzás. A folyók ölelésében fekvő falu, Bozieș, 2001.
• Negoescu, Bebe, Românași. Un sat din Țara de Sub Munte, Ed. Newa, București, 2001.
• Major Miklós, Szilágynagyfalu, Budapesta, 2002.
• Medve, Aurel, Năpradea. Locuri, oameni și fapte, Ed. Silvania, Zalău, 2002.
• Costin, Niculae, Fântânele-Rus – Istorie și actualitate, Dej, 2003; ed. a II-a revăzută și adăugită, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2023.
• David, Aurel V., Cheud. Un sat din Țara Silvaniei. Monografie istorică, București, 2004.
• Erdei Sándor; Horváth József; Kulcsár László; Szabó Éva, Az idő akkoron szép folyással vala – Ilosvai, Ilișua, 2004.
• Coste, Gheorghe, Brîglez – satul meu. Monografie, 2004.
• Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniș, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2005.
• Gáspár Attila, 800 éves Szilágyperecsen, Color Print, Zalău, 2005.
• Major Miklós; Mitruly Miklós; Nagy Károly; Oláh Miklós; Pákai Ferenc; Sipos Gábor; Takács Felícia, Kraszna – helyismereti tanulmányok, Asociația „Cserey Farkas”, Crasna, 2005.
• Simon György B., Szilágybagos 800 éves – kismonográfia, Asociația Culturală „Bánffy”, Boghiș, 2005.
• Violin, Sterian; Vanca, Artemiu, Bănișor. Monografie – amintiri, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2005.
• Vlaicu, Gavril, Răstolțu Deșert. Satul dintre dealuri, Ed. Silvania, Zalău, 2005.
• Buhățel, Teodor, Glodul Someșului: vatră de conviețuire milenară, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2006.
• Medve, Aurel (coord.), Năpradea din sufletul meu (Contribuții la monografia satului), Ed. Silvania, Zalău, 2006.
• Vlad, Valer, Dor de plaiurile natale: monografia comunei Băbeni – județul Sălaj, Ed. Silvania, Zalău, 2006.
• Șteiu, Nicolae; Bara, Ștefan, Fildurile. Frumusețe, istorie și artă populară, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007.
• Taloș, Susana; Ilieș, Ludovica, Monografia comunei Creaca, Ed. Școala Noastră, Zalău, 2007.
• Tudor, Augustin; Tudor, Viorica, Gostila 603. Monografie, Ed. Astra, Dej, 2007.
• Lar, Vasile, Povestea satului Gâlgău. Studiu monografic, Ed. Eurotip, Baia Mare, 2008.
• Mureșan, Onorica; Mureșan, Ana-Maria, Localitatea Rus. File de istorie, Zalău, Ed. Porolissum, 2008.
• Popescu, Ilie; Socaci, Amalia-Elena; Rusta, Marinela-Elena, Chendrea. Trecut și prezent, Ed. Silvania, Zalău, 2008.
• Asociația „Fiii satului Meseșenii de Sus”, Cățălul Românesc – 800, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2009.
• Breje, Nicolae, Cizer: sat cu vârstă venerabilă (790 de ani), Ed. Eco Print, Satu Mare, 2009.
• Galiș, Petru, Cizer – 790 (1219-2009), Ed. Școala Noastră, Zalău, 2009.
• Jombori, Victor, Monografia localității Ugruțiu – județul Sălaj, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2009.
• Kémeri falukönyv 2009-ből, Fundația „Pro Camăr”, 2009.
• Szőnyi Levente, Szilágylompért, Zalău, 2009.
• Știrb, Nicolae, Comuna Buciumi. Vatră de istorie românească, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2009.
• Văleanu, Ion, Satul din pădure. Monografia localității Căpâlnea pe Someș, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2009.
• Bodea Sălăjan, Silvia, Satul Răstolțu-Deșert – Metafora unei iubiri: monografie, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010.
• Boha, Silviu, Comuna Hereclean: societate și identitate, Ed. Episcopiei Sălajului „Credință și viață în Hristos”, Zalău, 2010.
• Boha, Silviu; Boha, Claudia, Hereclean, 1415-2010, Ed. Episcopiei Sălajului „Credință și viață în Hristos”, Zalău, 2010.
• Burghele, Camelia, Satul timpului, timpul satului. Chilioara, Ed. Mega, Cluj-Napoca; Ed. Porolissum, Zalău, 2010.
• Mureșan Ioan (coord.), Sâncraiu Almașului, comuna Zimbor, județul Sălaj – istorie, evocări, speranțe, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010.
• Groza, Teodor, Monografia satului Sânpetru Almașului, comuna Hida, județul Sălaj, Ed. Fundației „Alfa”, Cluj-Napoca, 2011.
• Margin, Ioan, Bocșa la 806 ani. File de istorie, 2011.
• Musca, Elena; Lazăr-Mureșan, Ioan, Purcăreț – o vatră a spiritualității românești din Chioar în mijlocul Ardealului străbun, Ed. Silvania, Zalău, 2011.
• Bârjac, Dumitru; Zaha, Camelia, Monografia satului Păușa, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012.
• Borz, Cristian, Monografia satului Bădăcin și a familiei Maniu, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012; ediția a II-a, revizuită și adăugită, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016; ediția a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018.
• David, Aurel V., Cheud. Un sat din Țara Silvaniei. Monografie istorică, Ed. Dacoromână „Tempus DacoRomânia Comterra”, București, 2012.
• Maxim, Aurel; Maxim, Petru; Șandor, Teodor, Marinul – vatră românească a Sălajului, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012.
• Munteanu, Augustin Liviu, Poiana Blenchii în amintirea unora dintre fiii ei, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2012.
• Munteanu, Gheorghe, Monografia satului Poiana Blenchii – Sălaj, Ed. Societății Culturale Pro Maramureș „Dragoș Vodă”, Cluj-Napoca, 2012.
• Onica, Florian, Credință, cultură și istorie la Stârciu, județul Sălaj, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012.
• Pop, Iosif, Stupini – file adunate din viața unui sat care se risipește, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012.
• Asociația „Fiii Satului Meseșenii de Sus”, Cățălul Românesc. Vatră străbună la poale de Meseș (1213-2013) – 800 de ani de atestare documentară, Meseșenii de Sus, 2013.
• Blaga, Dumitru, Monografia satului Bădăcin, 2013.
• Fărcaș-Brustureanu, Iosif, Relatări despre un sat din Sălaj, Brusturi, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2013.
• Pop, Marin (coord.), Monografia localității Bobota între istorie și memorie, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013.
• Știrb, Nicolae, Sângeorgiu de Meseș – schiță monografică, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013.
• Taloș, Daniel, Satul Jac – privire spre trecut, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013.
• But, Sofia, Dor de Peceiu, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014.
• Futó István, Goroszlói Hepehupa, Oradea, 2014.
• Gavra, Augustin-Leontin, Istoria comunei Benesat, Ed. Edu, Târgu Mureș, 2014.
• Iepure, Ioan Viorel (coord.), Povestea unui sat sălăjean, între document și oralitate: Peceiu, Ed. Porolissum; Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014.
• Lazăr, Flavius-Ioan; Lazăr, Loredana, Monografia satului Sâg, Ed. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014.
• Nechita, Traian Claudiu; Nechita, Ștefania; Duma, Iulian, Monografia satului Borza, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014.
• Onica, Florian, Peceiu (1214-2014). Schiță monografică, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014.
• Petrean-Păușan, Ileana, Treznea, localitate martir a neamului românesc – monografie, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014.
• Abrudan, Ioan, „Carte de suflet” pentru Zimbor și zimboreni, Ed. Caiete Silvane, Zalău; Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2015.
• Nemeș-Vintilă, Onuc, Astra în satul meu: de la Comuna Viitorul la Satul-model: Sâncraiu Almașului, Ed. Astra Museum, Sibiu, 2015.
• Pavel, Iosif, Ponița – vatră străveche, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015.
• Pavel, Maria, Monografia satului Ponița, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015.
• Penea, Ionel; Pop, Ioan; Pop, Viorica, Șimișna – 700: istorie, tradiții, destine, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015.
• Sabău, Liviu, Monografia satului Cutiș, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015.
• Loșonți, Aurel, Monografia comunei Buciumi – județul Sălaj, Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2016.
• Holhoș, Ioan; Loșonți, Aurel, Studiu monografic: comuna Agrij, județul Sălaj, Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2017.
• Martin, Marian Ciprian; Martin, Alexandra, Comuna Zimbor – județul Sălaj: studiu monografic, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2017.
• Nagydobai Kiss Sándor, Nagydoba és Kisdoba a változó időben, Zalău, 2017.
• Pop, Florica (coord.), Bulgari – o istorie sentimentală, Zalău, 2017.
• Pop, Marin, File din istoria satului Zalnoc, Zalău, Ed. Porolissum, 2017.
• Ciobanca Opriș, Elena, Bocșa – satul meu, între document și poveste, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018; ediția a II-a, revizuită, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2023.
• Daróczi, Iosif (coord.), Monografia satului Prodănești, Ed. Școala Noastră, Zalău, 2018.
• Hosu, Adrian-Florin; Bârsan, Ioan; Ardelean, Daniel; Meseșan, Nicolae, Satul Sălăjeni – case, oameni și tradiții, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018.
• Ielciu-Sălicuț, Ioan; Pădurean-Pop, Maria, Doi la jug prin Casa Voivodului sau Mărturii etno-folclorice din Voivodeni Sălaj, vol. I-II, Ed. Silvania, Zalău, 2018.
• Irimuș, Vasile (coord.), Zalha – o comună fără pereche (file de monografie) – Ed. Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2018.
• Mirgheșiu, Teofil, Giurtelecu Șimleului, Montreal, 2018.
• Pădurean-Pop, Maria, Voivodeni – o poveste de suflet și dor, vol. I-II., Ed. Silvania, Zalău, 2018.
• Pop, Iosif, Stupini la 700 de ani, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2018.
• Vid, Florian-Grigore; Rus, Mădălina-Ioana; Burghele, Camelia; Mureșan, Olimpia, File din istoria satului Solona, Ed. Porolissum, Zalău, 2018.
• Ciocian, Ioan, Monografia istorică a comunei Someș-Odorhei, până în anul 1918, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2019.
• Galiș, Petru, Cizer – 800 (1219-2019), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2019.
• Maxim, Angela, Răstolțu Mare și istoria neamului meu, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2019.
• Ortelecan, Doina, Monografia satului Gâlgău Almașului din comuna Bălan, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2019.
• Pop, Ileana Grațiana, Ciumărna – satul în care m-am născut, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2019.
• Pop, Marin, File din istoria satului Derșida, Ed. Porolissum, Zalău, 2019.
• Sîrca, Tia, Fizeș – itinerarii afective (însemnări, reportaje, interviuri), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2019.
• Ciurean, Codin-Cristian, Localitatea Hășmaș – studiu monografic, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2020.
• Cozar, Onuc, Satul Transilvan după Marea Unire. Sâncraiu Almașului, județul Sălaj, Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2020.
• Pop, Florica (coord.), Dobrin, nume de legendă, Ed. Silvania, Zalău, 2020.
• Tőtős Áron, Kémer öröksége. Társadalom, kultúra és gazdaság a szilágysági nagy-községben, Oradea, Ed. Muzeului Țării Crișurilor, 2020.
• Brumaru, Corina, Sângeorgiu de Meseș – monografie, Ed. Etnous, Brașov, 2021.
• Cheșeli, Livia, Monografia satului Cristolț, Ed. Edudel, Slatina, 2021.
• Galiș, Petru, Pria, plai pastoral – 540 de ani de la atestarea documentară – (1481-2021), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021.
• Galiș, Petru; Sur, Ioan, Plesca, satul dintre văi – cinci secole și jumătate de la atestarea documentară – (1471-2021), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021.
• Meze, Maria, Comuna Marca – Sălaj, schiță monografică, Ed. Casei Corpului Didactic „Maria Montessori”, Baia Mare, 2021.
• Cheța, Costică, Chechiș, satul din sufletul meu, Chechiș, 2022.
• Galiș, Petru; Sabou (Crișan), Anamaria-Camelia Boianu Crasnei – 540 de ani de la atestarea documentară – (1481-2021), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2022.
• Hexan, Viorel P., Comuna Sâg, străveche vatră de locuire rumânească, Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2022.
• Ielciu, Ioan, Monografia Casei Voivodului, vol. I-II, Ed. Pietrele vor vorbi, Cluj-Napoca, 2022; vol. III, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2022.
• Medve, Aurel, Monografia satului Traniș, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2022.
• Balogh Lucian, Bürgezd. Krasznavármegyei nemes Bülgözd község historiája, Ed. Garabontzia, Târgu Mureș, 2023.
• Medve, Aurel, Monografia satului Vădurele, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2023.
• Șipoș, Sorin; Moisa, Gabriel (coord.), Monografia comunei Valcău de Jos, Ed. Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2023.
• Medve, Aurel; Mare, Monica; Borbei, Dan, Năpradea, între Someș și Gura Cerului, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2024.
• Opruț, Petru, Valea Hranei – vatră a sufletului. Studiu monografic ilustrat, Ed. David Press Print, Timișoara, 2024.
• Șipoș, Sorin; Moisa, Gabriel (coord.), Monografia comunei Rus, Ed. Universității din Oradea, Ed. Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2025.
• Zaharie, Claudiu Gadiel; Ience, Traian; Suciu, Marta, Lupoii din Lupoaia – monografie, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2025.
Alexandru-Bogdan Kürti
(Articol apărut în revista Caiete Silvane)