Sute de copii din Sălaj cresc fără a-i avea pe părinți alături

Situația copiilor care cresc fără a-i avea pe părinți alături este, de cele mai multe ori, dramatică. Dacă un adult reușește, uneori cu mare greutate, să se descurce și să combată cu rezultate notabile efectele nocive ale singurătății, unui copil, cu cât este mai mic, cu atât îi este mai greu, de multe ori imposibil, acest lucru. Chiar dacă în aproape toate cazurile acești copii au, fizic, pe cineva lângă ei, fiind vorba de bunici, rude apropiate sau alte categorii de persoane în grija cărora ajung, nimeni și nimic nu poate înlocui cu deplin succes prezența mamei sau a tatălui în viața și dezvoltarea lor. Nici Sălajul nu face excepție din această statistică tristă; sute de minori din orașele și comunele sălăjene își trăiesc anii copilăriei departe de părinții lor.

Puţini dintre sălăjenii plecaţi la muncă în străinătate, fiind nevoiți să-și lase copiii în grija altor persoane, ştiu că potrivit legislaţiei în vigoare cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului, au obligaţia de a notifica plecarea la muncă dincolo de granițele țării. Astfel, părinţii care intenţionează să plece la muncă în străinătate şi care au în îngrijire copii minori pe care îi lasă în grija rudelor sau a celuilalt părinte, au obligaţia de a notifica Direcţia de Asistenţă Socială şi Comunitară (DASC) Sălaj sau serviciul public de asistenţă socială din localitatea de domiciliu, cu minim 40 de zile înainte de plecare; în caz contrar, aceștia riscă să fie amendați. Notificarea vine în sprijinul minorilor care sunt nevoiți să crească fără a-i avea pe părinți alături, dar şi a persoanelor care se îngrijesc de aceştia, pentru că instituţiile statului acordă sprijin direct copiilor cu părinţi plecaţi, dar şi familiilor în grija cărora au rămas minorii.

565 de minori din Sălaj cresc fără a-i avea pe părinți alături. Cei mai mulți sunt din Jibou

Reprezentanții  Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Sălaj ne-au comunicat că, în evidenţa instituţiei se află în prezent 565 (față de peste o mie în perioada 2017-1018) de copii ai căror părinţi, unul sau ambii, sunt plecaţi la muncă în străinătate. Cifra nu este, însă, exactă. În realitate, numărul minorilor din judeţ, cu excepţia celor din municipiul Zalău, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, este mai mare, existând cazuri în care nici unitățile școlare, dar mai ales părinții, nu notifică autoritățile în această situație. Dintre cei 565 copii, 83 au ambii părinți plecați, acești minori fiind în cea mai dificilă situație; 40 sunt cu unic susținător (un singur părinte, acesta fiind plecat), iar 442 au un singur părinte plecat, celălalt fiind acasă. Cei mai mulți copii care nu-și trăiesc anii copilăriei alături de părinții lor sunt în Jibou – 95, Crasna – 54, Bocșa – 40, Hereclean – 40, Sălățig – 39, Cizer – 25, Bălan – 23, Bobota – 2, iar în municipiul Zalău – 13 copii aflați în această situație. Dacă s-a constatat că ambii părinţi sunt  plecaţi la muncă şi nu a fost  desemnată o persoană  în vederea delegării autorităţii părinteşti, persoanele în grija cărora au fost lăsaţi copiii au fost informaţi în scris cu privire la prevederile Legii 272/2004 (cel care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, până la stabilirea unei măsuri de protecţie în condiţiile legii, are obligaţia de a-l întreţine şi, în termen de 48 de ore, de a anunţa autoritatea administraţiei publice locale în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul). De regulă, copiii cu ambii părinți plecați în străinătate, copiii cu părintele unic susținător plecat în străinătate sau copiii cu un singur părinte plecat în străinătate sunt lăsați în grija bunicilor, rudelor ori a persoanelor față de care copilul a dezvoltat relații solide de atașament.

Ce trebuie să faceți în situația în care plecați la muncă în străinătate iar copilul rămâne în grija altei persoane

Părintele care exercită singur autoritatea părintească, care urmează să plece în străinătate pentru a munci, are obligaţia de a notifica acest lucru serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu. Notificarea trebuie depusă cu cel puțin 40 de zile înainte de data plecării, iar în comunicarea scrisă înaintată biroului de asistenţă socială din localitatea de domiciliu, părinţii sunt obligaţi să specifice exact în grija cui îşi vor lăsa copilul. Astfel, aceştia vor trebui să desemneze o persoană din familie, rude până la gradul IV inclusiv, mătuşi, unchi, veri, bunici. Cei desemnaţi să se ocupe de îngrijirea minorilor trebuie să aibă vârsta de minim 18 ani şi să îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil. Conform legii, instanţa va dispune delegarea temporară a autorităţii părinteşti către persoana desemnată de părinţi, dar – atenție – nu mai mult de un an. La rândul său, părintele delegat va trebui să-şi exprime acordul personal în faţa instanţei, printr-o cerere care va fi soluţionată în termen de trei zile de la depunerea acesteia, iar instanţa se va pronunţa printr-o hotărâre care va cuprinde drepturile şi îndatoririle care se deleagă şi perioada pentru care are loc delegarea. Odată ce instanţa a hotărât delegarea drepturilor părinteşti, persoana desemnată de creşterea şi îngrijirea copilului trebuie să urmeze obligatoriu un program de consiliere pentru a preveni situaţii de conflict, neadaptare sau neglijenţă în relaţia cu minorul. Unitatea şcolară are obligaţia de a transmite lista nominală a copiilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), în cel mult 15 zile calendaristice de la solicitare. Lista va cuprinde numele şi prenumele copilului, numele şi prenumele părinţilor sau, după caz, ale părintelui şi adresa de domiciliu a acestuia. După primirea datelor, Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară, pe baza  criteriilor stabilite prin lege, are obligaţia de a verifica în urma vizitelor la domiciliul copilului dacă părintele plecat în străinătate a notificat plecarea sa, precum şi desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului şi, totodată, să identifice copiii care se află în situaţii de risc de separare de familie. În vederea evitării aplicării sancţiunilor prevăzute de lege, părintele/părinţii copilului care a/au plecat la muncă în străinătate fără a desemna o persoană în vederea delegării autorităţii părinteşti, în temeiul obligaţiei de a anunţa autoritatea administraţiei publice locale şi de a menţine legătura cu părintele/părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil cu părinte/părinţi plecaţi la muncă în străinătate are obligaţia de a pune la dispoziţia Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară toate datele şi informaţiile pe care le deţine cu privire la adresa la care pot fi contactaţi părinţii în străinătate şi de a face dovada că menţine legătura cu aceştia.

Aproape jumătate dintre copiii care cresc fără părinți se simt singuri sau cred că nu sunt iubiți de cineva

Psihologii atenționează asupra unui adevăr trist: minorii aflați în această situație se pot confrunta cu probleme emoționale cu consecințe pe termen lung. Conform unor studii de specialitate, aproape 40 la sută dintre copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate se simt singuri, 20 la sută cred că nu sunt iubiţi de nimeni, iar o treime se simt deprimaţi. Psihologi atrag atenţia că pe lângă aceste statistici, copiii în cauză pot deveni depresivi, afecțiuni care deseori sunt foarte greu de observat și care, nedepistate și netratate pot conduce în timp către adevărate tragedii. Conform unor studii publicate de organizaţia „Salvaţi copiii” privind impactul migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă, se subliniază faptul că lipsa mamei este mai des şi mai intens resimţită de majoritatea copiilor atât pentru că aceasta este cea care se ocupă de aproape toate  treburile gospodăreşti care, în lipsa ei, revin în grija copiilor, cât şi pentru că mamele reuşesc, în general, să construiască o relaţie apropiată şi o comunicare deschisă cu copiii. Concluziile studiului mai arată faptul că, în situaţia minorilor care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate apar probleme de comunicare în special între copii şi bunici, percepute a fi cauzate de diferenţa foarte mare între sistemul de valori adoptat de fiecare, de stilul de viaţă diferit şi de capacitatea restrânsă, de multe ori, a celor în vârstă, de a se adapta noilor repere sociale, a stilurilor de viaţă moderne, specifice atât copiilor cât și tinerilor.

 

 

Alte articole

3 Thoughts to “Sute de copii din Sălaj cresc fără a-i avea pe părinți alături”

  1. Popica

    Castiga bani cu sondaje online.
    Inscrie-te aici https://bit.ly/2vM3NL1

  2. Anonim

    Iar cei mai smecheri si increzuti sunt acesti copii,ei de mici cresc cu iphone-uri si bani in buzunar cu leptopuri si alte gadgeturi,la 18 ani deja au masina cumparata de tata…(care lucra dincolo) si cand fac o boacana …rezolva tata ça doar e in germania…
    Acesti parinti pleaca cu gandul ca ma duc un an 2 sa scap de o datorie…si efectiv acei bani ii fac sa renunte sa copii lor,un copil are nevoie de iubire de parinte,de o imbratisare de un noapte buna…,acesti parinti cred ca toate astea fac pt copii lor dar defapt o fac pt ei….daca mi-am.facut un copil datoria mea e sa-i fiu alaturi atat fizic cat psihic…nu doar financiar…
    Te miri ca copii se drogheaza,fumeaza,chiulesc de la scoala,cluburi..curverie…???pai cine sa aiba grija de ei,bunica de 70 de ani???

  3. I.C.

    Consecințele psihologice sînt grave asupra generației care crește și vor fi și mai grave asupra generațiilor următoare. Votul iresponsabil al popo(r)ului din ’90 încoace a dus la asemenea situație, prin deteriorarea accelerată și tot mai cuprinzătoare a „clasei politice”. Acum nu mai e cale de-ntors!

Leave a Comment