Viitor întunecat pentru sălăjeni

România are la dispoziție 22 de miliarde de euro pe care să le atragă de la Uniunea Europeană în exercițiul financiar 2014-2020. Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest ne oferă o analiză calitativă a condiţiilor existente în cele șase județe ale regiunii. În cadrul acestei analize se au în vedere toate domeniile de dezvoltare: resursele naturale, sistemul de aşezări, structura socio-demografică a populaţiei, infrastructura, mediul, economia, turismul, agricultura şi dezvoltarea rurală şi administraţia şi buna guvernanţă. Pe baza acestor informaţii și a viziunii de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, au fost formulate obiectivele, priorităţile şi măsurile de dezvoltare ale regiunii Nord-Vest.
Statistica prezentată de ADR Nord-Vest în cadrul celui mai recent raport este îngrijorătoare pentru județul Sălaj și ne confirmă, încă odată, că, în afara capitolului ”absorbție fonduri europene”, suntem ultimii și cei mai săraci din regiune. De asemenea, raportul evidențiază dependența tot mai mare a Sălajului de municipiul Cluj Napoca, în special în domeniul serviciilor medicale.

Populația Sălajului a scăzut cu 10 la sută, iar locurile de muncă sunt puține
Față de recensământul din 2002, procentual, cea mai drastică scădere a populaţiei se înregistrează în judeţul Sălaj, de 9,5 la sută. În schimb, ponderea populaţiei de etnie romă a crescut cu 1,1 puncte procentuale, creşterea fiind mai pronunţată în judeţul Sălaj, cu 1,9 puncte procentuale. ”Procentul locuitorilor de etnie romă din regiune este uşor mai ridicat faţă de media naţională (3,1 la sută), ajungând la 4,6 la sută din totalul regional. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare în judeţele Sălaj (7,0 la sută), Bihor (6,3 la sută) şi Satu Mare (5,4 la sută)”, spun specialiștii ADR Nord-Vest. Tot la capitolul populație, este de remarcat că judeţul Sălaj are procentul cel mai redus de populaţie activă – 59,3 la sută, având cel mai mare procent de vârstnici raportat la populaţia judeţului – 23,7 la sută. Rata mortalităţii la nivel regional a fost la mijlocul anului 2011 de 11,5 decedaţi la mia de locuitori, sub rata naţională. Și aici, judeţul Sălaj a înregistrat la nivelul anului 2011 cea mai ridicată rată a mortalităţii din regiune – 12,6.
Conform datelor de la recensământul din 2011, comunele Zalha şi Treznea au sub o mie de locuitori şi se ridică problema eficienţei şi a sustenabilităţii funcţionării acestor instituţii publice.
Distribuţia pe judeţe a resurselor de muncă indică mari discrepanţe în regiunea Nord-Vest. Judeţul Sălaj înregistrează un procent de doar 7 la sută din totalul salariaţilor din regiune și cea mai ridicată rată a șomajului. Conform lucrării Indicele de Dezvoltare Socială a Localităţilor, se observă că cea mai mare concentrare de comune sărace apare în judeţele Sălaj şi Cluj.

Drumurile județene sunt ”mai proaste” ca cele naționale
Starea drumurilor judeţene este mult mai rea comparativ cu a celor naţionale, ”drumurile judeţene fiind modernizate într-un procent nesatisfăcător mai ales în judeţele care se confruntă cu cele mai mari disparităţi de dezvoltare cum sunt Sălajul şi Bistriţa-Năsăud”. În planul de dezvoltare al ADR Nord-Vest este cuprinsă modernizarea și reabilitarea drumurilor județene DJ191 C Nușfalău-Crasna-Zalău-Creaca, DJ191D Nușfalău-Valcău-Sîg-Tusa, DJ 108D Cehu Silvaniei-Crișeni, DJ109F Târgu Lăpuș (MM) – Gâlgău (SJ), DJ 109 Hida-Dragu-Așchileu Mare (CJ), DJ 108B Surduc-Gârbou-Cernuc (CJ) și DJ 196 Supuru de Jos (SM) – Cehu Silvaniei.
În perioada 2005-2011, nu s-au înregistrat extinderi semnificative ale reţelei stradale, însă procentul străzilor modernizate în regiune a crescut cu 22 la sută, peste media naţională de 17 la sută, procentul cel mai mare – 48 la sută – înregistrându-se în judeţul Sălaj.
Legat de confortul locuințelor, în judeţul Cluj, preponderent urban, ponderea locuinţelor dotate cu instalaţii de apă şi canalizare este de circa 80 la sută, în timp ce în judeţele preponderent rurale, precum Sălaj, acest procent este de doar 60 la sută.

Codași la exporturi, fruntași la cultivarea ciupercilor
Din analiza ADR Nord-Vest se poate observa că, în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului regional, pe ultimul loc se află judeţul Sălaj, care a înregistrat o cifră de afaceri a unităţilor locale active din industrie mai mică de aproximativ șapte ori decât cea a judeţului Cluj. În judeţul Sălaj specializarea este dată de industria articolelor de îmbrăcăminte. La capitolul exporturi, judeţul cu cea mai slabă activitate comercială este tot Sălajul, care contribuie cu doar 5 la sută la exporturile totale ale regiunii. Se remarcă totuși creșterea producției de ciuperci în perioada 2005-2011 de la zero la 5515 tone, ajungând să acopere 72 la sută din producția națională. Județul Sălaj ocupă un loc fruntaș, cu 91,6 la sută din producția de ciuperci cultivate din regiune.
Din punct de vedere al subvenţiilor primite de la bugetul de stat, regiunea Nord-Vest este pe locul patru la nivelul anului 2011, cu 772,7 milioane de lei, conform Institului Național de Statistică. Judeţele cu cele mai puţine subvenţii primite de la bugetul de stat sunt Sălaj şi Bistriţa-Năsăud.
Cel mai îmbucurător lucru este că într-o analiză făcută de Institutul de Politici Publice la sfârşitul anului 2011, judeţul Sălaj se află pe locul doi la nivel național din punct de vedere al accesării fondurilor structurale.

Sălajul este pe locul 39, din 42, în topul economiei județelor
Unul dintre proiectele guvernamentale care a stârnit multe controverse în rândul cetățenilor, dar mai ales în rândul conducătorilor județului și a politicienilor, a fost reorganizarea administrativ-teritorială. Ultima variantă, agreată de majoritatea partidelor politice, prevede o regiune de Nord-Vest formată din județele Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Bistriţa-Năsăud și Sălaj, cu capitala la Cluj. Tacit, înainte de adoptarea legii privind regionalizarea, conducerea Finanțelor, Poștei și Protecției Consumatorilor a fost mutată deja la Cluj Napoca, iar în viitorul apropiat urmează și cea a Serviciului de Ambulanță.
Chiar dacă unii politicieni, la nivel declarativ, spuneau că Zalăul merită să devină capitala regiunii, invocând anumite avantaje, statistica și realitatea economică îi contrazice. Un studiu al econtext.ro arată câți bani valorează fiecare județ din România, raportându-ne la Produsul Intern Brut. În acest top, Sălajul ocupă locul 39 din 42, cu un PIB estimat pentru 2014 de 5,49 miliarde de lei. Județe mai sărace ca Sălajul sunt doar Tulcea, Mehedinți și Covasna.