Legea care pedepsește violența psihologică în școli a fost promulgată

Preşedintele României a promulgat, în urmă cu câteva zile, legea anti-bullying, care se referă interzicerea comportamentelor care constau în violență psihologică – bullying, în toate spațiile destinate educației și formării profesionale. La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce privește bullying-ul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Legea care definește, previne și interzice violența psihologică – bullying a fost promulgată de către președintele Klausm Werner Iohannis. Acest succes este rodul colaborării tuturor stakeholderilor – autorități, ONG-uri, reprezentanți ai părinților și copiilor – care au lucrat peste 2 ani la campania strategică națională de prevenire a bullyingului, inițiată de Itsy Bitsy și Asociația Părinților Isteți. Noua Lege reprezintă o victorie semnificativă pentru demnitatea copiilor, reușindu-se astfel identificarea corectă a fenomenului de bullying, iar definiția nu limitează bullyingul doar la nivelul elevilor, vizând în egală măsură și profesorii și personalul administrativ din unitățile de învățământ, legea referindu-se la comportamentele care constau în violență psihologică și care se desfăşoară în unităţile de învăţământ. Dascălii şi educatorii vor participa la sesiuni de informare şi cursuri de perfecţionare legate de efectele violenţei psihologice (bullying) şi cum poate fi aceasta prevenită şi combătută. În actul legislativ s-au introdus noi articole, care urmăresc stoparea fenomenului de bullying, prin prevenţie şi combatere. Concret, legea stipulează faptul că „în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying”. Atât victima bullyingului, cât şi agresorul vor participa, în mod obligatoriu, la consiliere psihologică. Momentan, rămân însă de stabilit normele de aplicare a legii, care vor preciza clar ce paşi trebuie să urmeze cadrele didactice pentru a stopa fenomenul, dar şi ce trebuie să facă persoanele afectate de acest comportament.

Ce este bullyingul

Violenţa psihologică (bullying) este „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice (în mediul online), într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, pe care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în lege. Definiţia din lege nu limitează hărţuirea la elevi, vizând în egală măsură şi profesorii şi personalul administrativ din unităţile şcolare. România este pe locul III la nivel european în privința fenomenului bullying-ului în școli, arată un raport al OMS, iar aproape 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 bătuți în mod repetat de colegi, potrivit studiului național al Organizației Salvați Copiii.

Potrivit raportului OMS, incidența violenței în școli crește odată cu vârsta elevilor, cea mai mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani, cu un procent de 23%. Legea vorbeşte despre o definire clară a fenomenului, conştientizare, prevenire, combatere dar nu şi sancţionare. Totuşi, o „reparare” a comportamentului de bully este prevăzută în lege. Profesorii vor avea obligaţia să reacţioneze atunci când li se aduce la cunoştinţă sau asistă la un caz de bullying în cadrul şcolii. Aceştia trebuie să îi ducă pe copiii implicaţi (victimă şi agresori) la consilierul psihologic. Aici intervine însă o piedică bine cunoscută şi atotprezentă în şcoli şi anume numărul insuficient de consilieri şcolari. Spre exemplu, la finele anului trecut, în Capitală, exista un consilier la 1.200 de copii. În alte zone din ţară, situaţia este şi mai gravă – un consolier la 2.400 de elevi. În continuare, urmează ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei Naţionale să elaboreze normele metodologice de aplicare, ce se aprobă prin ordinul ministrului Educaţiei Naţionale.

 

 

 

Alte articole

Leave a Comment