„Cine-i harnic şi munceşte…..”

Până înainte de ’89, pe vremea când eram copil în clasele primare, am auzit şi am învăţat la şcoală o multitudine de „citate” şi „proverbe”. De-a lungul timpului, până la căderea comunismului înţelepciunea populară a produs mii de provebe. Sunt sigură că mulţi şi le amintesc. „Nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă”, „Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge”, „Munca e blagoslovită, când te ţii de ea ai pită”, „Omul muncitor e ca pomul roditor”, „Cine nu munceşte, cu lipsa trăieşte!”, „Cum munceşti aşa ţi se plăteşte” şi multe altele. Anii au trecut cu repeziciune şi „libertatea” de după căderea comunismului l-a emancipat pe românul creativ. Din proverbele frumoase, cinismul românului, cauzat de schimbările bruşte din societate, s-a resimţit într-o altă serie de citate şi proverbe, care se dovedesc a fi tot mai reale pe zi ce trece: „Cine munceşte nu are timp să facă bani”, „Cine-i harnic şi munceşte, ori e prost ori nu gândeşte”, „Decât cocoşat de la muncă mai bine burtos de la bere” şi multe altele. Glume, neglume, este evident faptul că percepţia românilor despre muncă s-a degradat. Ne comparăm cu nemţii a căror bunăstare se datorează muncii, însă la denaturarea „muncii româneşti” au contribuit intens nenumăraţi factori. În primul rând neaveniţii care au pus mâna pe putere şi care conduc, oameni care nu fac nicio deosebire între îndrăzneală şi obrăznicie, care habar nu au ce înseamnă moralitatea deşi reprezintă interesul a mii de suflete, care confundă cu tupeu dreptul de a fenta munca cu dreptul la muncă. Da, ei au fost şi vor fi muza „celebrelor” provebe care au apărut după ’89. Cel mai trist este faptul că în loc să fie etalon pentru societate au degradat-o. Nu se simt deloc, nici după ce primesc „palme”. Au furat pe rupte fără să muncească, fără să ştie ce înseamnă munca. Au făcut ca în ţara asta să nu mai existe respect şi sentimentul datoriei. Da, ei sunt de vină şi noi că am acceptat. Onoarea românească se bazează pe cât de mult tupeu ai folosit atunci când ţi-ai propus să urci pe scara socială. Un lucru însă e cert: societatea noastră se va schimba în bine numai prin muncă.