Sălăjenii sunt aşteptaţi la simpozionul naţional ”Cooperativizare și decooperativizare în România”

Muzeul Județean de Istorie și Artă (MIJA) Zalău, în parteneriat cu  Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și Institutul de Investigații a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, organizează simpozionul științific național ”Cooperativizare și decooperativizare în România”.  În cadrul simpozionului, oraganizatorii şi-au propus să abordeze într-o manieră critică și documentată procesul colectivizării forțate a agriculturii în România, care a debutat acum 70 de ani, în anul 1949, precum și politicile și măsurile care au căutat să reinstaureze ordinea anterioară regimului comunist, după 1989. Simpozionul va avea loc la Zalău, în perioada 11-12 octombrie 2019, în sala de conferințe a hotelului ”Transilvania” şi va debuta vineri -11 octombrie la ora 9.30 cu un cuvânt de salut din partea organizatorilor, respectiv  deschiderea lucrărilor simpozionului științific ”Cooperativizare și decooperativizare în România”. Programul  va continua sâmbătă – 12 octombrie, de la ora 9.30 cu o serie de comunicări şi cu o deplasare în localitatea Bădăcin, unde va avea loc deschiderea oficială a Casei Memoriale ”Iuliu Maniu” ora 11.00. Comunicările științifice vor fi susţinute  în sala de conferințe a hotelului ”Transilvania”, moderatori – dr. Cosmin Budeancă şi dr. Marin Pop; dr. Claudiu Porumbăcean Muzeul Județean Satu-Mare ”De la reforma agrară la colectivizarea agriculturii în județul Satu-Mare. Studiu de caz dr. Ilie Carol Barbul”; dr. Gabriel Moisa – Universitatea din Oradea 1946. ”Chiaburul, <<dușmanul de clasă>> al țărănimii; dr. Radu Ciuceanu Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului – București; Dr. Marin Pop, drd. Daniel-Victor Săbăceag Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Sălaj – ”Noaptea moșierilor în Sălaj – Decretul 83/1949”; dr. Cristina Liana Pușcaș – Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural, ”Revoltele țărănești din vara anului 1949 din Bihor și reflectarea lor în ziarul Crișana”; drd. Claudiu Degeratu – Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului București – ”Dosarul colectivizării agriculturii din România – provocările unui început”; dr. Ilie Gherheș – Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș – ”Prigoana chiaburilor din Raionul Vișeu în perioada 1950-1959 (documente inedite)”; dr. Ion Zainea, dr. Menesi Beata – Universitatea din Oradea – ”Înființarea gospodăriilor colective și întovărășirilor colective – moment zero al agriculturii de tip socialist. Cazul județului Bihor”;  dr. habil. Cosmin Budeancă – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc  București  – ”Aspecte privind colectivizarea agriculturii în județul Vrancea. Cazul localității Ciorăști”; Constantin Mănescu Urșani – Vâlcea ” Cooperativizarea agriculturii în localitatea Horezu, județul Vâlcea”; drd. Barbă Amalia-Diana Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca – ”Despre colectivizare în zona Nădlacului – destine și amintiri”; dr. Kiss Zoltán Liceul Tehnologic ”Cserey-Goga” Crasna – ”Colectivizarea pământurilor bisericești în protopopiatul reformat Șimleu Silvaniei”; drd. Augustin-Leontin Gavra, Horațiu-Traian Năprădean – Cehu Silvaniei – ”Aspecte privind colectivizarea agriculturii în târgul Cehu Silvaniei”; dr. Augustin Țârău – Muzeul Orașului Oradea – ”Complex Cultural Procesul de transformare socialistă a agriculturii în paginile literaturii militante”; dr. Ioan Maria Oros  Zalău – ”Reflectarea procesului de cooperativizare a agriculturii în documentele locale ale P.M.R. (1954-1964). Cazul satului Șeredeiu, județul Sălaj”; Mihaela-Cristina Gherheș Școala Gimnazială <<Lucian Blaga>> Baia Mare – ”Primăvara anului 1962 – încheierea colectivizării în Petrova Maramureșului: moartea sătencei Mârza Maria” şi dr. Cornel Micu – Departamentul de Studii Culturale, Facultatea de Litere, Universitatea din București – ”Proprietari peste cărămizi: distrugerea patrimoniului Cooperativelor Agricole de Producție după 1990”.

Alte articole

2 Thoughts to “Sălăjenii sunt aşteptaţi la simpozionul naţional ”Cooperativizare și decooperativizare în România””

  1. Colectivizarea, calea progresului !

    Cooperativezarea a fost calea prin care s-a trecut de la agricultura faramitata la marile ferme. Aceasta este calea pe care au Mers, in diferite forme, toate tarile. CEA mai violenta Cale a fost in America, cu arma in mana. Lichidarea cap-urilor a fost o lovitura data agriculturii moderne, bazate pe marile ferme, ne-a aruncat inapoi cu o suta de ani . E bine de stiut ca primele CAP-uri din Romania le-au infiintat taranistii care atunci, inainte de razboi, erau progresisti, erau anticiocoi. Apoi, in 1990, a venit coposu cu palavre despre sfanta proprietate taraneasca !

    1. Anonim

      @ 04:20
      Din cauza unor dobitoci care au aderat inconștient la CAP-uri și care le mai laudă a fost în România cea mai cruntă dictatură comunistă! Am fi ajuns exact cacoreea de Nord.

Lasă un răspuns la Anonim Anulează răspunsul