# Dacă aveţi de ridicat sume de bani de la Poştă, va trebui să vă înarmaţi cu multă răbdare şi o colecţie de rugăciuni, astfel încât să puteţi avea o şansă în zilele următoare să vă şi ridicaţi banii. Fie că e vorba de un mandat poştal, de un şomaj sau o alocaţie, Poşta nu prea dispune de lichidităţi, astfel încât ori solicitaţi să vă înscrieţi pe o listă de aşteptare, ori reveniţi periodic la poştă, până intră, vorba aceea, nişte bănuţi. Ar putea exista şi o logică parţială, nu prea se găsesc nici plicuri de vânzare, uneori nici timbre indiferent de care or fi, deci dacă nici vânzări nu prea sunt, ne gândim că nici bani nu prea au de unde să fie. Dacă mai aveţi de ridicat şi un pacheţel de la „externe” şi ajungeţi în zona crepusculară Astralis în aceeaşi zi, puteţi considera fără dubii că aţi avut o zi cât se poate de proastă şi să bateţi în lemn preventiv, ca să nu mai treceţi prin aşa ceva niciodată.
# La un cabinet de medicină de familie din Cehu se pare că, exact ca în cazul poştei, „lipsa” e la ea acasă. De data aceasta nu ne referim la lipsa de bani, ci de… medic. S-au semnalat cazuri cu aşa o concentraţie mare de ghinion în sânge, în rândul pacienţilor arondaţi la respectivul medic, încât aceştia au ajuns în pragul deprimării. Indiferent de orele alese de aceştia în vederea consultaţiilor sau, mai rău, a decriptării cardurilor de sănătate, în afară de tradiţionalul afiş de pe uşă cu „Reveniţi, sunt la Zalău”, pacienţii nu au mai găsit nimic altceva, oricât au râcâit cu unghiuţa vopseaua de pe uşa cabinetului. Aşteptăm, şi noi şi pacienţii din Cehu Silvaniei, revenirea grabnică la cabinetul-mamă, a medicului cel scump la vedere.
