Tot mai multi copii ajung sa cerseasca pe strazile Zalaului, de cele mai multe ori fiind impinsi chiar de catre parinti sa ceara mila trecatorilor. O solutie, pe cat de nesanatoasa pentru societate, pe atat de profitabila pe timp de criza, un cersetor castigand zilnic, in medie, cel putin 30 de lei.
Doborati de saracie, unii dintre parinti au ajuns sa-si trimita copiii la cersit, pe strazile Zalaului. Multi dintre ei sunt de etnie roma si stiu ca zalauanii, desi nu prea au bani, sunt milosi mai ales cand vad un copil imbracat in zdrente care le cere un leu pentru paine. In plus, unii dintre cersetorii identificati de Politia Comunitara pe strazile municipiului provin si din localitati salajene, precum Romanasi, Jibou, Dersida si Sanmihaiu Almasului, uneori chiar si din alte judete. De la inceputul anului si pana in prezent, agentii comunitari au sanctionat 187 de cersetori, dintre care in jur de 20 sunt minori cu varste de pana la 14 ani. Cei mai multi dintre copiii cersetori isi fac veacul in centrul orasului, pe terase, in preajma centrelor comerciale, in special in zonele populate din centrul municipiului.
Un motiv in plus pentru care unii parinti aleg sa isi trimita odraslele la cersit este si acela ca, fiind cu mult mai vioi, copiii cersetori sunt greu de prins de politistii comunitari. Pe de alta parte, chiar daca un cersetor este prins si amendat, sanctiunea contraventionala aplicata acestuia nu este platita de nimeni. Purtatorul de cuvant al Politiei Comunitare Zalau, Lucian Trif, ne-a declarat ca anul acesta s-au aplicat doar sase sanctiuni, dintre care doua amenzi in valoare de 400 de lei, persoanelor care n-au luat masuri pentru a-i opri pe minori de la acte de cersetorie. In total, pe parcursul anului, agentii comunitari au scris amenzi in valoare de 15.240 de lei, bani care, putin probabil sa fie achitati.
Profitul din cersetorie este insa factorul de baza spre aceasta meserie. In doar cateva ore de lucru, un cersetor castiga in medie intre 30 si 50 de lei pe zi. Lunar, cersetorii pot strange din mila trecatorilor sume ce ating sau depasesc un salariu mediu net pe economie. Cu cat vadul este mai bun si cu cat cersetorul inspira mai multa mila, cu atat suma castigata zilnic de cel care sta cu mana intinsa este mai mare. In schimbul banilor oferiti, zalauanul milos primeste o rugaciune. Cel ce cuteaza sa-i refuze rugile pentru cativa lei, are parte de cateva vorbe injositoare si blesteme spuse printre dinti. Multi dintre cersetori pot fi vazuti in carucioare sau carje – desi nu sunt bolnavi – sau cu un copil de imprumut in brate, ca sa starneasca mai multa mila si compasiune.
Agentii comunitari atrag atentia cetatenilor sa nu incurajeze actele de cersetorie. Mai ales pentru ca cersetoria pare a fi o munca profitabila in Zalau. Daca sunt prinsi, cersetorii nu platesc amenzile cu care sunt sanctionati si nu presteaza nici ore de munca in folosul comunitatii. In plus, putini dintre binefacatorii cersetorilor stiu ca persoanele fara venituri sunt ingrijite prin diverse mijloace atat de stat, cat si de autoritatile locale. Astfel ca nu mica ar fi mirarea milostivilor sa afle ca in buzunarele cersetorilor se gasesc, de multe ori, mai multi galbeni decat in desaga lor.