Nu sunt mulţi cei care să nu fi încercat măcar o dată pe an, gustul irezistibil al crenvurştilor. Cu muştar, sos dulce de tomate şi o chiflă proaspătă, uneori după modelul american “picnic cu hot-dog”, alteori după modelul tradiţional al mesei în familie, crenvurştii reprezintă o atracţie pentru consumatorii de toate vârstele. Un lucru deloc de lăudat este faptul că acest aliment este de multe ori preferatul copiilor, în detrimentul altor produse sănătoase, al fructelor, legumelor, preparatelor făcute în casă. Un cuvânt de origine germană denumeşte acest aliment pentru că cel care a inventat crenvurştii, în 1804, este Johann Georg Laner, originar din Frankfurt, Germania. Wurst, în limba germană, înseamnă cârnaţi, iar kren intră în alcătuirea cuvântului deoarece denumeşte pasta/ crema făcută din amestec de “cărnuri şi vegetale” care se introduce în intestine de oaie sau în material plastic. Prezent în reclame care induc consumatorul într-o mare eroare, marketingul acestui produs beneficiază mereu, indiferent de firma producătoare, de o regie de excepţie: se aude în film până şi sunetul specific al “muşcăturii”, fapt un care îți activează instantaneu glandele glandele salivare. Indiferent cât de “tare” ai fi, nu ai cum să nu pofteşti la un crenvurşti cald, cu muştar. Adevărul despre ceea ce reprezintă de fapt acest produs, ce conţine şi ce efecte poate avea consumul lui, este unul alarmant.
Cartilaje, ţesut conjunctiv şi zeci de E-uri, într-un maţ din plastic: poftă bună!
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat în urmă cu mai mult timp din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) peste 40 de tipuri de crenvurști, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Au fost analizate sortimente de crenvurști fabricate/distribuite de către: Angst, Golfera Italia, Sutter Germania, Aldis, Reinert, Transavia, Prodprosper, Unicarm, Pick Ungaria, Ifantis, Mega Image, Perfect Poultry Slovenia, CrisTim, Zaklady Polonia, Zimbo Ungaria, Auchan, Agil, C+C, AIA Italia, Cora, Elit, SaGa Foods Ungaria, Meda, Lidl, Penny, Kaufland, Fox, Carrefour, Jumbo, Macromex, Caroli, Goodies Meat Production, Campofrio și Prime Food Polonia. Conform dicționarelor, crenvurștii sunt mezeluri din carne, sub formă de cârnat subțire, din carne de vită și slănină transformate în pastă și trase în mațe de oaie sau, în aproape toate cazurile, în membrane din material plastic. La fabricarea crenvurștilor analizaţi s-au folosit următoarele ingrediente: carne de pui, carne de pui dezosata mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grăsime de pasăre, grăsime de pui, carne de porc, gușă de porc, grăsime de porc, carne de vită, tendoane de porc, slanină, șorici, praf de șoric de porc, emulsie de șorici, gelatină, colagen, grăsimi vegetale, cașcaval, apă, granule muștar, făină de grâu, griș de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, amidon cartofi, cazeina, proteină animală, proteină din lapte, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, ketchup, roșii deshidratate, extract de drojdie, proteină din soia, sirop de glucoză, dextroză, lactoză, glucoză, zahăr, maltodextrină, proteină din soia, ulei vegetal, grăsime de palmier, lapte praf rehidratat, sare neiodată, sare cu nitriți, sare de mare iodată, proteină din lapte, ceapă, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, praf de usturoi, condiment de ardei şi peste 20 de alte substanţe sau compuşui chimici. În funcție de sortiment (și producător) carnea folosită se regăsește în proporții diferite, astfel: pieptul de pui, între 23 la sută și 80 la sută; carnea (alta decât cea provenită din piept) de pui între 13 la sută și 88 la sută. Carnea de porc între 17 la sută și 93 la sută, carnea de vită între 8 la sută și 79 la sută; carnea de curcan 4 până 96 la sută.
Nume de cod: “CSM”
Carnea separată mecanic (CSM) din pasta de crenvurşti se găsește în proprție de 50 până la 79 la sută. Acest tip de carne rezultă din resturile de carne rămase de la carcasele animalelor, după scoaterea bucăților principale; mai exact este vorba de recuperarea țesuturilor comestibile – țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv de pe oasele care compun coloana vertebrală, coada, cutia toracică și membrele, adică de pe ceea ce constituie și acum un sortiment distinct, comercializat crud sau afumat sub denumirea de garf, oase etc, sortiment bine apreciat de consumatori pentru valoarea nutritivă complexă pe care o prezintă în ciorbe, borșuri și supe, grație materiei valoroase conținute în oase și cartilagii. „Declarativ, o cantitate limitată de CSM obținută la înaltă presiune este folosită pentru producerea hranei animalelor de companie, dar aceeași CSM (îndeosebi CSM obținută la joasă presiune) a devenit produs de consum pentru categorii tot mai largi de consumatori, în mare măsură fără cunoașterea realității de către aceștia și fără acceptul lor. Tinerii, avizi de noutate prin firea lor, au devenit consumatori frecvenți ai unor noi produse de acest fel, sub o publicitate susținută, îndeosebi în rețelele fast-food, ai căror fani le place să fie considerați. Vârstnicii au ajuns să constituie poate cea mai largă categorie de consumatori de produse care conțin CSM ca urmare a disponibilităților bănești reduse: un pensionar se mulțumește, de nevoie, cu mezeluri ieftine, deși intuiește că la prețul acela de comercializare ceva nu e în regulă, dar nu are alternativă. Consumatorii care înțeleg ce este CSM și sunt obligați de condiția lor să consume aproape exclusiv produse care conțin acest ingredient resimt dureros această sancțiune socială. Consumatorii știu că teoretic sunt posibile multe nereguli, fie și numai pentru faptul că există mari dificultăți în efectuarea controalelor. Chiar specialiștii din domeniu recunosc astfel de nereguli: când CSM este indicată pe etichetă, putem fi siguri că produsul conține CSM; dacă CSM nu este declarat, este totuși posibil să fie folosită în produs, într-o cantitate mai mic㸠fiind știut că un procent de până la 20 la sută CSM produsă la presiune joasă ori prin tehnologii fără presiune (carne Baader) prezentă în compoziția unui aliment nu asigură și detectarea acesteia prin examinare histologică (de exemplu, prin cercetarea țesuturilor la microscop).” atenţionează Prof. Univ. Dr. Ion Schileru din cadrul ASE București.
“Gândacii sunt foarte gustoși!”, spun asiaticii
La 91 la sută din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant extrem de controversat şi considerat responsabil pentru multe afecţiuni. Aproape jumătate dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insectă numită coșenilă. Nu este un ingredient toxic, dar este bine să știți și să fiți corect informați asupra unor ingrediente – mulți dintre consumatori ar putea alege ulterior să nu mai consume aceste produse. La 44 la sută dintre produsele analizate gustul și aroma au fost potențate cu monoglutamat de sodiu. La nouă la sută dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de îngrosare suspect de aparița anumitor afecțiuni medicale. Aromă de fum – nici măcar un “fum” natural -, nitrat de potasiu, acetat de sodiu, izocorbat de sodiu, acid ascorbic, acid citric, citrat de sodiu, gelifiant, gumă de guar, gumă de xantan, polifosfaţi iar lista poate continua mult şi bine până ne vom convinge că în loc de crenvurşti mâncăm, de fapt, o pastă formată din reziduuri,vopsele, E-uri, sare şi apă, îndesate într-un „maţ” din plastic şi trimise pe mesele noastre pe post de aliment „sănătos şi gustos”.
