Partea “frumoasă” a sărăciei: suntem ultimii la capitolul economie, dar şi la criminalitate

Faptul că suntem printre ultimele judeţe pe ţară în privinţa creşterii economice, a pieţei muncii şi a salariilor ne poate aduce şi anumite avantaje, pe lângă atâtea neplăceri şi pagube. Astfel, judeţul nostru, cu siguranţă şi “datorită” sărăciei, a unui nivel de trai scăzut, este pe unul din ultimele locuri din ţară în privinţa infracţiunilor de tâlhării dar şi la furturi din societăţile comerciale. O posibilă explicaţie a scăderii numărului de infracţiuni de tâlhărie şi furturi din societăţi comerciale în unele judeţe, inclusiv Sălaj, ar fi aceea că aproape jumătate din forţa de muncă activă a judeţelor este plecată la muncă în străinătate. Puţini sunt cei rămaşi acasă iar în majoritate, mai ales în mediul rural, sunt vârstnici. Acest lucru explică şi faptul că avem în judeţ unele comune cu infracţionalitate zero pe acest segment.

La nivel naţional însă, pe măsură ce discutăm de municipii dezvoltate sau în curs de dezvoltare, criminalitatea are un trend ascendent, cel puţin aşa arată cifrele care reprezintă coeficientul de criminalitate pe judeţe. Sălajul este pe ultimul loc în privinţa criminalităţii pe segmental tâlhăriilor şi al furturilor din societăţi comerciale (trebuie specificat faptul că doar la aceste două infracţiuni se referă situaţia de faţă). Media criminalităţii naţionale în Romania a fost, în 2016, de 686.79 la sută. Sălajul are o medie a criminalităţii judeţene de 3,97 la sută în 2016 la nivel de judeţ, iar raportat la nivel naţional o rată de 28,98, fiind judeţul cu una dintre cele mai mici rate din ţară, alături de Covasna, Mehedinţi şi Giurgiu.

Topul judeţelor cu coeficient ridicat de criminalitate cuprinde 10 judeţe în 2016, după ce în 2015 a înregistrat doar nouă judeţe, faţă de 12 judeţe în 2014. Singura modificare relevantă în topul celor mai periculoase judeţe din Romania în 2016 a fost rocada dintre Cluj şi Prahova la care se poate adăuga şi trecerea judeţului Iaşi pe podiumul infracţionalitaţii din Romania.
Cele mai periculoase judeţe sunt Constanţa ( coeficient 200), Prahova (154), Iaşi (197), Timiş (157), Cluj (177) şi Braşov (142). Evident, cel mai mare coeficient de criminalitate se găseşte în Bucureşti (967). Coeficienţii se calculează pentru un an calendaristic prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalităţii specifice faptelor de tâlhărie (total) şi furt din societăţi comerciale,calculându-se inclusiv media naţională, respectiv judeţeană.

Mai puţine infracţiuni de tâlhărie şi furt din societăţi comerciale, în Sălaj

La nivel judeţean, independent de cifrele naţionale prezentate mai sus, media criminalităţii judeţene a fost, în 2016, de 3,26 faţă de aproape 4 cât a fost în 2015. Municipiul Zalău are cel mai mare coeficient dintre toate localităţile judeţului (3647coeficient în 2016 faţă de 4084 în 2015, raportat, fireşte, la numărul de locuitori) deci un coeficient în scădere faţă de anul 2015. La Şimleu coeficientul este ceva mai crescut faţă de 2015, de la 352 în 2015 la 716 în 2016. În Cehu Silvaniei, de la o rată a criminalităţii aproape de zero, în 2015, în anul 2016 aceasta rata a urcat la 30,65, fiind totuşi la un nivel considerat foarte scăzut. La Jibou, rata criminalităţii a scăzut anul trecut faţă de 2015, de la 302 la 214. Niveluri mai mari de criminalitate sunt înregistrate în Şărmăşag (337) şi Bobota (75), Dragu şi Crasna (75), Nuşfalău (75,62) şi  Mirşid (90) fiind vorba, în fapt, de doar câteva fapte pe fiecare comună, pe segmentul infracţiunilor menţionate mai sus. Cifrele trebuie private însă în funcţie de numărul de locuitori şi numărul de fapte, fiind evident că, de exemplu, o comună poate avea un coeficient de 100 la sută creştere având, de fapt, doar două fapte înregistrate în 2016 faţă de 2015. Până la urmă cel mai important de reţinut în urma acestor calcule este faptul că în judeţ, în 2016, s-au comis 22 de tâlhării şi 177 de furturi din societăţi comerciale, cifrele fiind în scădere faţă de anul 2015. Aşa cum am arătat mai sus, judeţul Sălaj se află, şi în 2016, pe unul din ultimele locuri în privinţa infracţionalităţii pe line de tâlhării şi furturi din unităţi economice.

 

 

3 Thoughts to “Partea “frumoasă” a sărăciei: suntem ultimii la capitolul economie, dar şi la criminalitate”

  1. Anonim

    sau autoritatile nu isi fac treaba!

  2. Tăunu

    Revoluţie aţi vrut, kakakapitalism aţi primit !

  3. Anonim

    Senatorul Mop este salvarea noastra. Si Como. Era sa uit.

Dă-i un răspuns lui Tăunu Anulează răspunsul