Mircea Gheţe, directorul OJPDRP Sălaj: „În cinci ani, Sălajul a absorbit 132 milioane de euro”

Reporter: Care sunt efectele măsurilor de sprijinire a investiţiilor în agricultura Sălajului?
Mircea Gheţe: Rezultatele de până acum arată contribuţia majoră pe care fondurile europene derulate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit o au în economia rurală. Putem spune că se aduce un aport semnificativ la progresul mediului rural românesc. Cred ca nu mai există vreo comună în care să nu fie o investiţie publică sau privată pe care să nu o sprijinim.
Rep.: Ce sume au intrat în judeţ în urma proiectelor depuse de către fermieri, din 2008, de la demararea Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală?
M.G.: La Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Sălaj au fost încheiate, până în acest moment, contracte de finanţare prin PNDR pentru 1.536 de investiţii, pentru care beneficiarii primesc fonduri nerambursabile în valoare totală de aproximativ 132 milioane de euro. Investiţiile propuse pentru finanţare de către fermieri, investitori sau autorităţi locale asigură creşterea sau îmbunătăţirea producţiei agricole sau îmbunătăţirea vieţii în mediul rural prin dezvoltarea infrastructurii rurale.
Rep.: Cum se prezintă Sălajul din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene faţă de judeţele vecine?
M.G.: Având în vedere potenţialul economic şi agricol al Sălajului, comparativ cu cel al judeţelor vecine, parte a Centrului Regional Nord-Vest, ne plasăm la mijlocul clasamentului, deci cu o pondere foarte bună în absorbţia fondurilor europene.
Rep.: Care dintre măsurile promovate de către APDRP au avut cel mai mare succes în rândul agricultorilor sălăjeni?
M.G.: Cele mai multe proiecte, 1.158 la număr, au primit finanţare nerambursabilă în valoare de aproape 8,7 milioane de euro, în cadrul Măsurii 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
Cea mai mare sumă a intrat în judeţ prin Măsura 322 a PNDR – „Renovarea şi dezvoltarea satelor”. Este vorba despre fonduri nerambursabile de circa 63 milioane de euro alocate pentru finanţarea a 23 de proiecte de investiţii din spaţiul rural sălăjean. Banii au fost destinaţi realizării de drumuri comunale, alimentare cu apă şi canalizare, reabilitare cămine culturale.
Rep.: Vorbiţi-ne despre câteva proiecte derulate în Sălaj, exemple de reuşită.
M.G.: Un astfel de proiect a fost depus la finalul anului 2008 şi încheiat în toamna anului 2010 şi a vizat modernizarea fabricii de pâine şi produse de patiserie prin dublarea capacităţii de producţie la SC Europan SRL Sărmăşag. Investiţia, în valoare totală de 3,7 milioane de lei, din care 1,4 milioane de lei, finanţarea nerambursabilă, s-a derulat prin Măsura 123 – „Schema de ajutor de stat pentru stimularea IMM-urilor”.
O altă investiţie a avut ca beneficiar firma Solo Impex SRL, prin Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole”, care s-a concretizat în achiziţia de maşini şi utilaje agricole pentru ferma vegetală aparţinând societăţii menţionate. Valoarea proiectului a fost de 1,3 milioane de euro, din care 571.000 de lei, finanţarea nerambursabilă.
Rep.: Ce impact a avut Măsura de sprijinire a instalării tinerilor fermieri? Câte astfel de ferme au fost „puse pe picioare” cu sprijin financiar european?
M.G.: Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri” a prezentat un interes deosebit în rândul fermierilor sub 40 de ani. Astfel, s-au instalat ca şefi de exploataţie 169 de tineri agricultori. Pentru sprijinirea acestora au fost semnate contracte de finanţare în valoare totală de aproximativ 4 milioane de euro, bani nerambursabili. Tinerii instalaţi la propria fermă sunt interesaţi, în mod deosebit, de creşterea animalelor, apicultură şi culturile vegetale, aşadar de realizarea fermelor mixte. Dintre tinerii selectaţi pentru finanţarea prin această Măsură, mai mult de o treime sunt femei.
Rep.: Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac fermierii la întocmirea proiectelor de investiţii?
M.G.: Pentru ca solicitarea de finanţare să nu fie respinsă, agricultorii trebuie să respecte toate condiţiile din Ghidul solicitantului. Documentaţia incompletă, supraestimarea costurilor eligibile şi calcului incorect al bugetului sunt cel mai des întâlnite greşeli în atragerea fondurilor.
Rep.: Ce sesiuni de proiecte trebuie să se deschidă?
M.G.: Următoarea sesiune de depunere a proiectelor se va lansa în 25 iunie, pe Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole. Fermele familiale”. Aceasta va fi deschisă până în 31 iulie, fondurile disponibile ridicându-se la 50 milioane de euro. Tot în această perioadă şi până la finele anului în curs, sunt şi vor mai fi deschise sesiuni de către Grupurile de Acţiune Locală, sesiuni care sunt postate de către fiecare GAL, pe site-urile proprii (GAL Vale Someşului, GAL Someş Chioar, GAL Valea Crasnei şi Barcăului, GAL Poarta Transilvania, GAL Tovishat).
Rep.: „Caravana fondurilor europene”, campanie de informare derulată în acest an de către APDRP la nivelul a 3.200 de localităţi rurale din ţară, a poposit şi în Sălaj. Cât de interesaţi au fost fermierii din judeţul nostru de această manifestare?
M.G.: Caravana a străbătut 27 de comune sălăjene, la întâlnirile organizate participând peste 1.500 de beneficiari sau potenţiali beneficiari. În cadrul acţiunilor au fost diseminate informaţii cu privire la consilierea antreprenorială pentru abordarea unei afaceri cu fonduri europene, întocmirea corectă a proiectelor, etapele obţinerii finanţării, etapele accesării măsurilor disponibile, realizarea şi respectarea graficului de eşalonare a plăţilor, aspecte ale întocmirii şi respectării declaraţiei de cheltuieli. Obiectivul principal l-a constituit creşterea indicelui de absorbţie efectivă şi corectă a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR, în sensul creşterii gradului de acurateţe şi corectitudine a întocmirii cererilor de plată, precum şi a cererii de finanţare.
Rep.: Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele probleme cu care se confruntă agricultura şi agricultorii judeţului?
M.G.: Una dintre marile probleme o reprezintă lipsa desfacerii produselor. Având în vedere că încă există o reţinere din partea micilor fermieri de a se asocia, asociere care ar duce la o gamă mai difersificată a produselor şi în cantităţi semnificative, spaţiile de depozitare insuficiente pentru stocarea acestor produse şi livrarea lor către piaţă în orice perioadă a anului, devine imposibilă încheierea unor contracte cu marile lanţuri de magazine şi, implicit, de desfacere a produselor.
Rep.: Ce v-aţi propus să realizaţi pentru judeţ şi agricultura sa ca director al OJPDRP Sălaj?
M.G.: Mi-am propus creşterea gradului de absorbţie, printr-o colaborare cât mai strânsă cu primarii comunelor, beneficiarii de proiecte şi firmele de consultanţă, prin întâlniri cât mai dese cu aceştia, pentru a se primi la plată cât mai multe cereri conforme şi eligibile. Odată cu lansarea noului PNDR 2014-2020, o diseminare cât mai eficientă a informaţie pentrua avea un impact cât mai mare asupra potenţialilor beneficiari.