La denumiri de străzi noi, aceeași ignoranță în fața personalităților sălăjene

Reprezentanții administrației municipiului au venit în fața cetățenilor cu un proiect, votat în ședința de Consiliu local de ieri, privind atribuirea de nume unor străzi din Zalău, nume  care, deși, în parte, nu pot fi contestate prin ceea ce reprezintă pentru România, totuși scot din lista de propuneri nume importante ale unor personalități cu adevărat remarcabile din județul nostru. Niciuna dintre personalitățile alese să dea numele unor străzi nu au legătură cu Sălajul, nici măcar cu zona Transilvaniei, deși în mod normal aceste personalități ar trebui să aibă întâietate atunci când denumim străzi sau alei noi în municipiul nostru. Consilierii locali zălăuani au votat un proiect de hotărâre privind atribuirea denumirilor de strada Vasile Lupu, strada Șerban Cantacuzino, aleea Domnița Bălașa și aleea Domnița Elena unor drumuri de utilitate publică situate în Zalău, în cartierul Meseș. Numele și ceea ce a rămas în urma acestor personalități din istorie sunt lucruri ce pot fi luate în calcul, desigur, la luarea unei astfel de decizii. Dacă despre Vasile Lupu (domn al Moldovei) Șerban Cantacuzino (domn al Țării Românești) și Domnița Bălașa (fiica lui Constantin Brâncoveanu), istoria consemnează lucruri demne de luat în seamă, în privința domniței Elena, personalitatea care a dat numele acestei alei din Zalău nu există prea multe date, cel puțin privind activitatea sau înfăptuirile ei rămase peste veacuri. Elena – cunoscută după căsătorie ca Elena Stefanovna sau Elena Voloșanka – a fost o prințesă de origine moldoveană, fiica lui Ștefan cel Mare și a Evdochiei Olelkovici, cunoscută mai ales pentru un mariaj pe baze politice cu un cneaz moscovit. În rest, istoria nu consemnează alte date remarcabile despre ea.

“Domnița Elena” i-a scos de pe listă pe Vasile Breban și Elena Aciu

Nu pare a fi ceva ieșit din comun faptul că denumim o alee Zalău “Domnița Elena” și nu acest lucru trebuie subliniat, ci faptul că nume mari ale unor sălăjeni sau ale unor personalități sunt lăsate deoparte mereu, iar aici trebuie menționate personalitățile care, deși s-au născut sau nu pe teritoriul Sălajului, au rămas în istorie prin ceea ce au făcut pentru acest județ sau pentru țară. Niciun angajat al municipalității nu ia în calcul vreodată nume precum: Petre Abrudan, pictor remarcabil născut în Zimbor, Elena Aciu (un nume ușor de pronunțat/scris, dacă e să ținem cont de ceea ce autoritățile invocă de multe ori, anume aspecte de ordin tehnic – faptul că un nume de stradă/alee trebuie să fie simplu, ușor de scris și reținut). Elena Aciu a fost profesor, scriitor, având un rol remarcabil în educația din județ și din țară, personalitate care, deși nu s-a născut în Sălaj, a trăit cea mai mare parte a vieții în Șimleu. Piesele de teatru scrise de ea s-au jucat decenii la rând în oraș, dar și în alte localități din județ, după cum este consemnat în volumul “Sălaj – Oameni și Opere” al Bibiliotecii Județene “Ioniță Scipione Bădescu”. Și pentru că tot am menționat numele acestui poet și gazetar născut în Răstolțu Mare, comuna Buciumi, nu există nici măcar o alee în Zalău care să poarte numele „Ioniță Scipione Bădescu”. Nu este un nume greu de pronunțat sau de scris, dacă și aici aceasta ar fi marea problemă (se poate scrie I.S. Bădescu, așa cum scriem și B.P. Hașdeu) și ar fi fost, poate, de preferat în locul “Domniței Elena”. Alte nume uitate de autoritățile din Zalău sunt Ioan Alexi, preot și lingvist născut în Măeriște, autor al operei de circulație internațională Gramatica Daco – Romană (Romana Sive Valachica Latinitate Donata), scrisă pentru a face cunoscut în toată lumea tezaurul limbii noastre. Vasile Avram, remarcabil etnolog, gazetar și scriitor născut în Lemniu sau unul dintre cei mai mari lingviști ai țării, Vasile Breban, născut în Hereclean, un om fără de care Dicționarul Limbii Române Literare Contemporane sau Dicționarul Enciclopedic Român nu ar fi existat. Ioan Vancea, ctitor de așezăminte ardelenești, protector al literaturii și artelor.

Celebru la Hollywood, “nimeni” pentru funcționarii din primărie

Alte nume remarcabile, uitate de vremelnicii conducători sunt Alexandru Sterca, unul dintre cei mai importanți vicari ai Sălajului, Andreiu Cosma, unul dinte marii sălăjeni care, în epoca dezrobirii naționale, a adus cea mai însemnată contribuție la îmbunătățirea stării materiale a sălăjenilor, Ioan Hendea, o figură emblematică pentru învățământul sălăjean din secolul trecut sau Florian Mărcuş, membru marcant al Astrei sălăjene, fondatorul Băncii „Silvania”, Petre Dârjan, poet popular sălăjean, Joe Pasternak, șimleuanul care a marcat istoria filmului la Hollywood, Ioan Ossian – profesor, doctor în litere şi filosofie, întemeietorul Liceului „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei, personalitate marcantă a culturii și învățământului, sculptorul Victor Gaga, autorul a sute de lucrări ajunse celebre în toată lumea și făuritorul Monumentului de la Guruslău, Emil Bran, vicar al Sălajului, senator, publicist, preşedintele Societăţii Literare „Alexi-Şincai” sau Leontin Turcu – jurnalist, folclorist, iniţiatorul cercetăşiei în Sălaj sau Alexandru Jula, artist născut în Șimleu Silvaniei, una dintre cele mai bune voci ale muzicii pop românești din deceniile trecute. Iar lista ar putea continua cu alte nume cărora Sălajul sau Zalăul de astăzi le datorează enorm. Este firesc să te întrebi de ce aceste nume sunt mereu ocolite, fiind preferate mostre de lipsă de inspirație precum “Dudului”, “Băii” sau “Năzuinței”. Nici pentru strada “Bacăului” am putut găsi un argument robust: am căutat, în ideea unei eventuale reciprocități, strada Zalăului, în Bacău, însă nu am găsit-o, iar exmplele pot continua.

Proiecte de viitor pe “Cimitirului”

Cam așa ar suna eventualele investiții făcute pe o stradă cu o asemenea denumire. Suntem aproape siguri că o schimbare de nume în astfel de cazuri absolut nefericite ar fi un lucru care nu i-ar deranja pe locatari. “Mărului”, “Ritmului”, “Pietriș”, “Gării”, “Lacului”, “Pomilor”, “Pârâului”, “Oborului”, “Căprioarei”, “Cerbului” “Jderului”, “Cătinei”, “Colinei”, “Stânii”, iar exemplele din Zalău, dar și din alte localități sălăjene, de nume născute dintr-o ideație demnă de grupa mică de la grădiniță, ar putea continua.  Să vezi zilnic lipit de gard, pe facturi, scrisori, strada Cimitirului, nu e ceva remarcabil, chiar dacă în zonă s-ar putea afla un cimitir. “Rozelor”, “Veveriței”, “Șipotului” întregesc lista care face casă bună cu retardul. Este, totodată, destul de greu de înțeles de ce “Fundătura” și “Toboșarilor” au fost alese pentru a ne reprezenta străzi din municipiu. Toate acestea au scos mereu, fără drept de ape, de pe lista cu tezaurul istoric, cultural, sportiv și social al Sălajului, nume și denumiri de locuri cu adevărat valoroase și cu însemnătate pentru noi. În primul rând ar fi bine ca numele propus să aibă o strânsă legătură cu (în ordine) istoricul municipiului, localității, al județului sau al țării. Dacă este vorba despre nume de persoane, atunci, printr-o logică simplă de bun-simț și respect, au întâietate personalitățile importante din cultură, economie, politică sport, știință sau din viața orașului/județului. Un obicei depășit de timpuri este și acela prin care lăsăm să treacă niște ani de la plecarea dintre noi a unei persoane (personalități), pentru ca numele acesteia să poată intra măcar în discuție, în vederea atribuirii numelui unei străzi. De ce să mulțumim în acest mod deosebit cuiva care a făcut lucruri bune, unice pentru Zalău și Sălaj, abia după ce acesta nu mai este printre cei vii? Și aici avem destule exemple.

Specialiștii nu prea au loc în comisii

Comisia care alege denumirile străzilor din municipiu ar trebui să cugete asupra acestei idei, dar acest lucru nu se întâmplă niciodată. Nu mai vorbim de faptul că zălăuanii nu sunt consultați printr-o modalitate facilă și eficientă cu privire la aceste aspecte. Se aruncă într-un colț de website al instituției, cât mai bine dosit, un proiect pe care nu-l vede nimeni niciodată, doar ca să bifăm că ne-am făcut datoria și “am anunțat cetățenii.” Până la urmă, suntem oare, obligați să trăim pe o stradă ce poartă un nume ales de un funcționar al administrației locale aflat în criză de idei? Desigur, la baza alegerii unui nume de stradă stă o propunere și ulterior un referat în care presupunem că este expusă argumentația pentru care acest nume urmează să fie ales. Multe dintre denumirile vechi (perimate) dar și cele nou alese, pot reprezenta un subiect de dezbatere atât în mijlocul comunității, printre cetățeni, pentru că până la urmă alegerile sunt pentru ei făcute, dar și în fața unor oameni care au un cuvânt greu de spus în această privință – istorici, arhiviști, profesori, oameni de cultură. Poate că aceste lucruri atât de importante pentru Zalău de astăzi, dar și cel din viitor ar trebui reconsiderate de autorități, iar în următoarele demersuri referitoare la acest subiect, propunerile să fie făcute de zălăuani dar și de specialiști, deopotrivă, nu de funcționari care poate, fără a avea vreo vină, nu au nicio legătură cu istoria, cultura sau tradițiile acestor locuri.

 

 

Alte articole

10 Thoughts to “La denumiri de străzi noi, aceeași ignoranță în fața personalităților sălăjene”

  1. multicultural zalau

    se poate completa si cu numele de comune, sate din Salaj ,dar si de ce nu cu voievozii transilvaniei, personalitatile de alta etnie care au ridicat orasul cum ar fi cel care a facut spitalul tbc, sau au avut o importanta la dezvoltarea culturala a orasului si judetului,

  2. Anonim

    Cand s-a retras la pensie arhitectul sef de trista amintire am sperat ca ceva se va schimba in viziunea urbanistica a orasului odata cu venirea de ”sange tanar” la institutia arhitectului sef.
    Se pare ca ne-am inselat. Orasul continua sa fie ”mutilat” pe toate strazile prin asa zisele investitii ale ”marilor” dezvoltatori din oras.
    Numai in Zalau si in tarile din lumea a-3-a este posibil sa autorizezi locuinte colective si semicolective pe strazi care nu au retea de canalizare si care nu au o trama stradala minima de 7 m.
    Domule Primar , nu va bateti joc in continuare de arhitectura orasului, si modificati regulamentul local de urmanism. Cetatenii acestui oras va vor multumi cu siguranta la vot . Daca nu…..

  3. Anonim

    Și de ce nu avem strada Mareșal Ion Antonescu, un mare patriot, dar avem strada cu numele unei personalități, care în istorie a ras de pe fața pămãntului zeci de sate unde locuiau români. De ce lăsăm să ne scrie alții Istoria ?

    1. Marie

      Cu ce a contribuit la dezvoltarea orasului sau al judetului?

  4. Anonim

    Foarte bine argumentat acest articol. Felicitari Magazin Salajean pentru subiectele atent alese, care intereseaza cu adevarat comunitatea. Ca de vizite de lucru si ” mari infaptuiri” ale conducatorilor ne am saturat.

  5. Anonim

    Marie, fii inteligență ??? Dar Kossuth Lajos cu ce a contribuit la dezvoltarea orașului sa județului ?

    1. Marie

      Strada respectiva era ca obiect de inventar cand s-a facut donatia…….::)

  6. Anonim

    Marie, la ce argumente ai, se vede că ești dusă…cu capul.

  7. Domiciliez pe o strada cu un nume de astfel de personalitate locala: Lt.Col. Teofil Moldoveanu

    E destul de complicat cand trebuie sa completezi cate un formular care iti ofera spatiu pentru asa ceva cu multa zgarcenie. Acest este motivul pentru care as opta pentru nume de strazi cat mai scurte.

  8. Bulevard(e) cu nume de personalitati locale

    La cat de controversat e si Mihai Viteazul si la cat de lung e bulevardul principal al Zalaului, l-as imparti in 2 sau chiar 3 bulevarde – de ex. unul din centru pana la Scala, unul de la Scala pana langa autogara (Unicarm) si unul dincolo de autogara si maxim 1 sa ramana cu numele Mihai Viteazul (de la viitoarea statuie de la Scala pana in centru sau pana la autogara), iar pt. celalalt sau celelalte as da nume dupa mari personalitati locale, ca Iuliu Maniu, de exemplu.

Leave a Comment