Plenul Senatului a votat, la inceputul acestei saptamani, Ordonanta de Urgenta a Guvernului care aduce salariile preotilor mai aproape de nivelul profesorilor cu grade similare. Remuneratia personalului clerical, care castiga, inaintea aplicarii Ordonantei, intre 700 si 1.200 de lei pe luna, la care se adaugau contributiile credinciosilor, i-a determinat pe alesi sa adopte actul normativ in discutie. Fiecare parohie are un buget, din care un capitol distinct este salariul preotului. Acest salariu este alimentat din doua surse: contributia de la stat si de la credinciosi, ne-a explicat preotul Gabriel Gardan, purtatorul de cuvant al Episcopiei Salajului.
In cazul parohiilor mai sarace, cum este cazul celor din mediul rural, unde contributiile enoriasilor la fondul Bisericii sunt relativ modeste, salariul preotului va fi de 80 la suta din salariul de baza al unui cadru didactic. In Salaj, avem 225 de preoti, din care 35 la suta raman, sistematic, fara salariu, din cauza inexistentei fondurilor proprii, adica a contributiilor de la credinciosi, ne mai spune Gabriel Gardan. Cu alte cuvinte, potrivit purtatorului de cuvant al Episcopiei Salajului, salariul unui preot este unul fix, plafonat la o anumita suma, din care statul ii acorda doar o parte din remuneratie. Restul de bani, pentru a putea se ajunge la un salariu intreg, provin din contributiile enoriasilor. Acolo unde aceste contributii nu exista, preotul nu isi mai poate incasa retributia lunara. Insa, cu totii stim ca unii slujitori ai bisericii primesc bani, fara sa taie chitanta, in urma unor evenimente la care sunt chemati sa participe: botezuri, inmormantari, cununii s.a.m.d.. Astfel, tragem concluzia ca meseria de preot, in unele cazuri, nu este una tocmai neprofitabila, ci dimpotriva.
Pe de alta parte, reamintim faptul ca, in Salaj, prin amendamentele votate de parlamentari la Legea bugetului de stat pe anul in curs, 37 de biserici urmeaza sa primeasca bani: Biserica Catolica Sf. Stefan din Fagetu (comuna Plopis) – 20 de mii de lei; Biserica Romana Unita Greco-Catolica Sumal (comuna Marca) – 10 mii de lei; Biserica Greco-Catolica din Plopis – 10 mii de lei; Biserica Greco-Catolica din Simleu Silvaniei – 20 de mii de lei; bisericile baptiste din Simleu Silvaniei si Cehei – 20, respectiv 10 mii de lei; bisericile reformate din Samsud si Crasna – 31, respectiv 32 de mii de lei. Mai primesc bani din mila parlamentarilor si biserici ortodoxe si manastiri din Marca, Sag, Aleus, Cristelec, Plopis, Iaz, Badon, Treznea, Valcau de Jos, Valcau de Sus, Cizer, Simleu Silvaniei, Starciu, Agrij, Zalau, Balan, Solona, Firminis, Lozna, Letca, Lemniu, Stramba, Bic si Barsau. Cele mai mari sume vor fi alocate Manastirii de la Stramba (120 de mii de lei), Manastirii de la Bic (75 de mii de lei), Bisericii din Firminis (75 de mii de lei) si bisericii din Porolissum Zalau (75 de mii de lei).