Acțiune în nulitatea testamentului

Acţiune în constatarea nulităţii sau în anularea testamentului este o acţiune personală pe care moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, dar şi de creditorii chirografari ai defunctului o pot formula, numai după deschiderea succesiunii, împotriva beneficiarului testamentului, când testamentul sau o dispoziţie testamentară încalcă cel puțin o condiţie de validitate (de fond sau de formă) prevăzută de lege.
Așadar, calitate procesuală activă într-un astfel de proces au moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, dar şi creditorii chirografari ai defunctului, iar calitate procesuală pasivă (pârât) are beneficiarul testamentului, cu condiția să fi acceptat legatul. De asemenea, este de reținut că reclamantul poate formula această acțiune doar după moartea testatorului (dată care coincide cu deschiderea succesiunii), în caz contrar, instanța de judecată va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Așa cum am arătat mai sus, reclamantul poate solicita anularea (nulitatea relativă) sau constatarea nulităţii absolute a testamentului, referindu-se în mod specific la dispoziţia testamentară vizată, care poate fi un legat sau un alt act juridic, cum ar fi o exheredare a unui moştenitor nerezervatar.
Prin această acțiune se poate solicita anularea sau constatarea nulității oricărui tip de testament, indiferent de formă (olograf, scris de mâna testatorului sau autentic, redactat la notariat) și indiferent de obiectul legatului (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular).
Acte necesare
• copia testamentului;
• orice înscris care probează existenţa unui motiv de nulitate care afectează testamentul;
• copia certificatului de moştenitor, testamentul sau acte de stare civilă care să legitimeze calitatea procesuală activă a reclamantului (vedeți explicațiile de mai sus).
Acoperirea nulităţii
După moartea testatorului nulitatea legatului, fie şi nulitatea absolută, poate fi acoperită prin confirmarea, ratificarea sau executarea voluntară a legatului, făcută în cunoştinţa cauzei de nulitate de către persoanele interesate, în această materie de cei care ar beneficia de ineficacitatea legatului.
Sancţiunea nulităţii nu vizează acele dispoziţii testamentare care, potrivit legii, pot fi făcute şi în altă formă decât cea testamentară, de pildă recunoaşterea de paternitate făcută printr-un testament conjunctiv. Testamentele privilegiate şi testamentul autentic sau mistic, nule pentru vicii de formă, pot fi valabile ca testamente olografe, dacă îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru acest fel de testament.
Cabinet de avocat Coltuc
www.coltuc.ro
av. COLTUC MARIUS
(P)

Alte articole

Leave a Comment