Zahărul – bomba cu efect întârziat

Un român consumă în medie 25 până la 30 kilograme de zahăr anual, prin produsele din alimentație, faţă de circa 16 kilograme cât este cantitatea consumată de media populaţiei europene, ceea ce explică înmulţirea îngrijorătoare a cazurilor de diabet infantil din ultimul deceniu, în România. O statistică alarmantă, cu atât mai mult cu cât rândurile consumatorilor sunt îngroșate de persoane cu vârste tot mai mici.Consumul tot mai crescut de zaharuri explică şi faptul că jumătate din populaţia României este obeză. Din păcate, ţara noastră are cea mai mare rată de mortalitate cauzată de cancerul nedepistat la timp, iar în cele mai multe cazuri, boala este provocată de obiceiurile alimentare  nesănătoase, obiceiuri din care face parte şi consumul exagerat de alimente cu un aport de glucide (zaharide) prea mare. Sănătatea este şi o problemă de educaţie, prin urmare, educaţia alimentară este un lucru absolut necesar copiilor, pentru ca viitorul adult să ducă o viaţă cu cât mai puţine probleme sau complicaţii legate de sănătate.

De aceea, pe termen lung, cele mai bune rezultate în sănătatea publică ar fi obţinute dacă cei mici ar fi convinşi că e mai bine pentru ei să mănânce, de exemplu, un măr sau strugure în locul unei tablete de ciocolată. Sugarii și copiii mai mici de doi ani nu ar trebui să mănânce alimente care conțin zaharuri adăugate, iar copiii mai mari ar trebui să limiteze aportul lor zilnic la 100 de calorii, spun studiile medicale. Acest lucru înseamnă mai puțin de șase lingurițe pe zi pentru cei cu vârste între doi și 18 ani.

 Dr. Marius Andrei Călinici: Consumul de << dulce >>  este susţinut de factori biologici, educaţionali şi industriali”

Cunoscutul medic nutriţionist Marius Călinici ne-a explicat “drumul” zahărului în organism, efectele pe termen lung, bolile pe care acesta le poate provoca şi efectele acestuia, mai ales în cazul copiilor. „Gustul dulce activează, în mod categoric, centrii satisfacţiei. Zahărul este un stimulator al plăcerii iar acest lucru este deja demonstrat ştiinţific, de mulţi ani. Conexiunea dintre dulce şi plăcere este un lucru pe care fiecare om l-a simţit şi îl simte, pur şi simplu, fără a avea neapărat nevoie de o explicaţie medicală suplimentară. Oamenii, adulţi ori copii, simt, aşadar, nevoia, din varii motive, să îşi satisfacă mereu această plăcere, mai mult sau mai puţin, de la caz la caz, consumul de zahăr fiind unul dintre cele mai frecvente şi facile modalităţi prin care se obţine o ”plăcere”. Dacă este vorba sau dacă poate fi vorba, la un moment dat, despre o dependenţă, este greu de spus cert este că acest lucru nu poate fi exclus. Gustul de dulce este, poate, primul gust pe care îl simţim, după naştere, în laptele matern. În acest fel putem discuta de factorul biologic, un dat care nu ţine de educaţie şi nici de societate şi care vine în completarea celorlalţi factori care apar ulterior.

Aşadar, în următorii ani, urmează şi alţi factori – factorul educaţional – care potenţează sau diminuează impulsul biologic. Recompensarea copilului, cu sau fără motiv, cu dulciuri, reprezintă o greşeală pe care, din păcate, tot mai mulţi părinţi o fac. Conceptul de << bun >>, ca şi cel de „rău”, se formează, se modelează în procesul educativ, acolo este butonul roşu”, spune doctorul Călinici.

Dulciurile, ca recompensă: un obicei nesănătos, cu implicații pe termen lung

Conştient că face un bine, un părinte care îşi premiază copilul cu un produs zaharos face ca toate mecanismele arătate mai sus să capete putere, explică medicul Marius Călinici. Prin urmare, şi dorinţa copilului de a consuma mai mult şi mai mult va fi una pe măsura acestor recompense şi a frecvenţei lor. Intervine apoi industria alimentară. “Structura aceasta, extrem de puternic dezvoltată, nu face decât să speculeze, cu o rată uriaşă de succes, aceşti factori – biologic şi educaţional. Reclamele agresive, atragerea dorinţei micilor consumatori prin tot soiul de premii ataşate acestor produse, toate venite la pachet cu factorul biologic, de neevitat, fac ca obezitatea infantilă să fie nu doar o probemă, ci un adevărat semnal de alarmă în familiile românilor.

Obezitatea infantilă  a venit în România sub forma unei “explozii”. În urmă cu 15 ani nu puteam discuta, în România, de diabet zaharat de tip II în rândul copiilor, ca şi fenomen. Astăzi, din păcate, acest lucru apare cu puterea evidenţei în toate statisticile medicale. Dacă în alte state, obezitatea infantilă a fost o problemă care a căpătat amploare odată cu trecerea timpului, începând din anii ’60, în România discutăm de o “explozie” post – Revoluţia din Decembrie 1989. Nu doar familia este responsabilă pentru acest fenomen grav, ci şi societatea, în ansamblul ei.

Educatorii care trebuie să… educe, nu ştiu cum să facă acest lucru, pe acest segment, al educaţiei alimentare. Iar dacă unii reuşesc să o facă, părinţii strică acasă ceea ce copilul încearcă, cu greu, să înveţe la şcoală. Unele ţări au ales metoda interzicerii accesului copiilor la produse cu conţinut ridicat de zahăr, la şcoală. Au venit însă părinţii şi le-au strecurat copiilor pe sub gard, sau în ghiozdane, “doza” de dulce cea de toate zilele. În acest fel, efortul societăţii, oricum destul de ineficient, este anulat”, spune medicul diabetolog Marius Călinici.

Prin urmare, dacă oricum suntem predispuşi biologic, ori „pedepsiţi”, cu alte cuvinte, să găsim în gustul dulce calea cea mai facilă către o plăcere, încă din primele zile de viaţă, educaţia de acasă este cea care, până la urmă, poate face diferenţa între un copil obez, ori diabetic, cu probleme de sănătate pentru tot restul vieţii, şi unul sănătos, viguros, care să rămână aşa şi după ce devine adult.

Numărul diabeticilor crește într-un ritm destul de îngrijorător. Reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate judeţene Sălaj spun că, la sfârșitul anului trecut se aflau înscrişi la tratamentul pentru diabet, 9.422 pacienţi din judeţul Sălaj, cu aproape 500 de pacienți mai mult față de  aceeași perioadă a anului 2016. Acestora li se adaugă și pacienții care sunt doar în evidențe, fără tratament medicamentos sau insulinic, ci doar cu dietă. În acest ritm, numărul diabeticilor în județul nostru va trece de 10.000 în prima jumătate a acestui an.

 

 

 

 

Alte articole

Leave a Comment