Una din două persoane poate avea această bacterie în stomac. Cum luptăm împotriva Helicobacter Pylori

Helicobacter pylori reprezintă o specie de bacterii ce are formă de helix, de unde și denumirea de helicobacter. Pylori face referire la regiunea din stomac (pylor), unde, odată instalata, proliferează intens.
Caracteristica diferențială a acestei bacterii constă în rezistența sa deosebita la mediul acid, fiind printre puținele bacterii care pot supraviețui în astfel de condiții.

Cum se transmite această bacterie?

Principala cale de transmitere și cea mai frecventă este cea orală. În țările slab dezvoltate, apa netratată reprezintă o sursă importantă de infecții cu această bacterie. Fructele și legumele nespălate sunt, de asemenea, surse de transmitere a infecției. Helicobacter Pylori se transmite în condiţiile unei igiene precare, prin alimente contaminate, prin apă şi contact direct cu o persoană infectată. Tratarea infecţiei cu antibiotice poate reduce cu aproape 50 la sută riscul cancerelor gastrice, risc pe care prezența acestei bacterii îl poate aduce pacientului. Cât priveşte simptomele afecţiunilor maligne, acestea diferă în funcţie de localizarea bolii. Astfel, prezenţa unui cancer la nivelul sistemului digestiv poate fi semnalată prin dureri, anemie, scăderi rapide în greutate, sângerări intestinale, dureri retrosternale (în spatele „coșului” pieptului), acumularea de lichid în abdomen şi colorarea pielii în galben. Însă multe dintre aceste afecţiuni sunt silenţioase în primele stadii de boală, de aceea specialiştii recomandă efectuarea regulată a unui set de analize şi investigaţii personalizate.

Simptomele prezenței helicobacter în organism:

În cazul acestei bacterii, ce cauzează majoritatea sferei patologice de la nivelul stomacului, nu sunt prezente întotdeauna și simptomele.
Atunci când sunt prezente, acestea pot fi: dureri puternice stomacale, pirozis (senzația de arsură a stomacului), eructație (râgâit) frecventă, stare de greață și vomă.
În 50 la sută din cazuri, infecția este asimptomatică. Un alt simptom frecvent în cazul infecției îl reprezintă senzația de prea plin după ingestia unor cantități mici de alimente.
Afecțiunile gastrice asociate acestei infecții sunt gastrita cronică, ulcer gastric și neoplazii gastrice.

Cum putem diagnostica această infecție?

Există o serie de teste noninvazive, dar și unele invazive. Dintre testele noninvazive putem enumera: testarea antigenică dintr-o probă de coprocultură, testul respirator ce măsoară anumite substanțe din aerul expirat, prezintă o acuratețe foarte mare. Analizele de sânge (testare serologică), ce prezintă o acuratețe mai scazută și caută să găsească anticorpii anti helicobacter din serul (sângele) pacientului.
Testarea invazivă presupune recoltarea de țesut gastric (biopsie), un mic fragment din mucoasa gastrică cu ajutorul unei endoscopii digestive superioare. Reprezintă o metodă cu un grad mare de disconfort, dar cu cea mai mare acuratețe dintre toate metodele prezentate mai sus.

Mecanismul de colonizare a h. pylori în stomac:

Odată instalată la nivelul stomacului, aceasta bacterie începe să colonizeze. Un prim efect al colonizării este reprezentat de inflamația mucoasei gastrice (gastrita). Un al doilea efect consta în perturbarea secreției de somatostatina. Va crește apoptoza celulară (moartea celulelor) și ciclul celular va fi dereglat.
Această bacterie aderă printr-un contact foarte strâns la suprafața mucoasei.
Colonizarea ei este una deosebită. Astfel, h. pylori poate supraviețui zeci de ani, rezistând în medii extrem de acide.

Care sunt factorii de risc?

Un factor major de risc îl reprezintă viața în medii aglomerate. Aceste medii pot fi mijloacele de transport în comun, instituții cu grad de aglomerare mare, colectivitățile de la muncă etc. Alt factor îl reprezintă viața alături de o persoană infectată cu această bacterie.

Mic istoric al descoperirii și studierii ei

Aceasta bacterie a fost identificată în anul 1875 de către doi cercetători germani. În urma cu aproape 40 de ani, doi australieni au reușit să facă cercetări complexe asupra ei, după ce au izolat-o, adunând informații prețioase despre mecanismul de acțiune la nivelul stomacului.
Cei doi au ajuns la concluzia că această bacterie reprezinta factorul principal al ulcerului peptic. Ei au facut și corelații intre infecția cu helicobacter și riscul cancerului stomacal.

Tratamentul și eradicarea helicobacter pylori

La ora actuală, cea mai folosita terapie este denumita tripla terapie.
Aceasta constă dintr-un antiacid și două antibiotice în combinații variate. Cel mai des folosite antibiotice în această infecție sunt: metronidazol, amoxicilină, claritromicina.
Nu întotdeauna antibioticele sunt și eficiente, aceasta datorându-se rezistenței la antibiotice. Astfel, medicul are obligația de a îndruma pacientul spre a face o antibiograma, care sa arate ce antibiotice sunt eficiente in lupta cu aceasta infectie.
Ca tratament complementar, se poate administra mastic, sau Pistacia Lentiscus. Acesta reprezintă un element recolatat de la un arbore cultivat in insula Chios, din Grecia. Rășina sa este specială deoarece reprezintă un antimicrobian foarte puternic, și este folosită de 2.500 de ani în tratarea afecțiunilor gastrice. “Mastic gum” are rolul de a reduce acțiunea bacteriei helicobacter pylori, având rol protector asupra mucoasei gastrice, însă nu vindecă organismul.

 

 

 

Alte articole

Leave a Comment